„Nici artă fără de înțeles, nici înțeles fără de artă nu pot plăcea” – I. L. Caragiale.

Începem agenda zilei de 9 iunie cu acest citat, mai ales că astăzi la galeriile Casa Zamfirescu va avea loc vernisajul expoziției „Arta – expresia sufletului”. Expun pe pereții galeriei elevii de la gimnaziu ai liceului de artă „Ștefan Luchian” coordonați de profesorii Andrei și Diana Alupoaie.

În fiecare an, pe 9 iunie se marchează ziua internațională a arhivelor, una dedicată profesioniștilor din acest domeniu și instituțiilor implicate în protejarea și valorificarea mărturiilor din trecut, adevărate catastife. La 9 iunie 1948, se constituia Consiliul Internațional al Arhivelor, creat sub auspiciile UNESCO. România a devenit membră a acestui for în 1956.

Arhivele sunt parte componentă a patrimoniului cultural al umanității. Alături de muzee și biblioteci, ele ajută la conservarea memoriei colective.

În fiecare an, pe 9 iunie, se sărbătorește ziua mondială a acreditării. Cele două organizații mondiale în domeniul acreditării sunt IAF (International Accreditation Forum) și ILAC (International Laboratory Accreditation Cooperation).

Acreditarea este procesul oficial prin care o autoritate competentă (cum ar fi ⁠RENAR în România) atestă faptul că un laborator, un organism de certificare sau o instituție de inspecție îndeplinește standardele internaționale de competență, imparțialitate și integritate. Acreditarea aduce beneficii concrete în viața de zi cu zi: încredere pentru consumatori, garantează că produsele, serviciile și testele medicale sau alimentare sunt sigure și conforme cu normele în vigoare; susținerea afacerilor, facilitează comerțul internațional, asigurând că evaluările făcute într-o țară sunt recunoscute și în restul lumii fără a fi nevoie de re-testare; protecția mediului și tehnologie, ajută la menținerea standardelor înalte de siguranță și inovație.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

68 d.Hr. – Moare Nero, împărat roman, cel despre care se spune că ar fi dat foc Romei doar pentru plăcerea de a vedea cum arde o capitală.

1361 – A decedat compozitorul, teoreticianul muzical și poetul francez Philippe de Vitry. A fost un compozitor inovator influent, recunoscut ca cel mai mare muzician al timpului său.

1534 – Jacques Cartier este primul european care descoperă fluviul Saint Lawrence din America de Nord. A fost un explorator francez de origine bretonă, care a explorat ceea ce este acum Canada. El a fost primul european care a intocmit harta Golfului Saint Lawrence și a râului Saint Lawrence, pe care a numit-o „Țara Canadas”, după numele dat de indienii iroqezi.

1537 – Într-o enciclică Papa Paul al III- lea declară că indienii sunt fiinţe umane și cere interzicerea sclaviei.

1598 – Tratatul dintre Împăratul Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Romano-German, rege al Boemiei, rege al Ungariei, principe al Transilvaniei, și Mihai Viteazul, încheiat la Mănăstirea Dealu. Mihai Viteazul recunoaște suzeranitatea împăratului, care se obliga să-i asigure subsidii pentru întreținerea armatei și recunoaște caracterul ereditar al domniei.

1781 – S-a născut inginerul britanic George Stephenson, care a construit prima cale ferată publică ce utiliza locomotive cu abur.

1815 – S-a semnat actul final al Congresului de la Viena, prin care se stabilea o nouă ordine europeană în urma războaielor napoleoniene. Franța a fost redusă la granițele din 1792: Austria a obţinut Galiția, Tirolul, Triestul, Dalmația, Stiria, Lombardia și Veneția; Olanda a primit Belgia.

1818 – Pentru prima oară în istorie, zboară deasupra Bucureștiului un balon cu aer cald, fără pasageri, dar impresionant atât prin dimensiuni, cât și bizareria evenimentului. Contemporanii au căutat numaidecât un nume pentru interesantul aerostat și i-au zis, spre hazul multora, „bășica lui Vodă Caragea”, Această idee, scriu documentele vechi, ar fi fost a domniței Ralu, fiica lui Vodă Caragea, autoarea multor idei originale, printre care și aceea de a aduce un pian de la Viena la București cu carul tras de boi și pe drumuri înglodate, căci autostrăzi nu erau ioc.

1848 – Începutul revoluției pașoptiste în Muntenia. A avut loc Adunarea populară de la Islaz (azi comună în judetul Teleorman), ocazie cu care Ion Heliade Rădulescu a citit „Proclamația de la Islaz” (programul Revoluției din Țara Românească) și s-a constituit primul Guvern provizoriu (Ion Heliade Radulescu, maiorul Christian Tell, Ștefan Golescu, preotul Radu Șapcă și căpitanul Nicolae Pleșoianu).

1856 – Vasile Alecsandri a publicat, în revista „Steaua Dunării”, editată de Mihail Kogălniceanu, poezia „Hora Unirii”. În scurt timp, Hora Unirii a devenit imnul de luptă pentru Unirea Principatelor, imnul unității naționale românești.

1870 – A decedat marele scriitor englez Charles Dickens, a cărui operă este reprezentativă pentru curentul realist al literaturii sec. al XIX-lea. A fost un romancier englez. Este autorul a numeroase lucrări celebre, precum „Marile speranțe”, „Aventurile lui Oliver Twist”, „David Copperfield”, „Martin Chuzzlewit”, „Dombey și fiul”, „Timpuri grele”, „Dugheana cu vechituri” (Prăvălia cu antichități), „Documentele postume ale clubului Pickwich”, „Nicholas Nickeby”, „Barnaby Rudge”, „Poveste despre două orașe” (ultimele două, romane istorice).

1912 – Moare în urma unui atac de cord la Berlin, I. L. Caragiale, dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori pe care i-a dat acest popor.

1934 – Se reiau relațiile diplomatice oficiale dintre România și U.R.S.S, întrerupte de către Rusia din 1917. Problema Basarabiei crease o ruptură în relațiile româno-sovietice când, ca represalii pentru traversarea râului Prut de către trupele române și din ordinul lui Lenin, ambasadorul (ministrul plenipotentiar) al Romaniei la Petrograd, Constantin Diamandy, a fost arestat, iar ulterior expulzat din Rusia. Din acel moment și până în 1934, relațiile diplomatice dintre cele două țări au rămas rupte.

1934 – Personajul de desene animate, Donald rățoiul creat de Walt Disney, debutează pe ecrane în filmul „Găinuşa cea înţeleaptă”.

1939 – S-a născut soprana româncă Ileana Cotrubaş. A fost admirată pentru talentul actoricesc și pentru ușurința cu care cânta operă în diverse limbi. După o carieră de succes, Ileana Cotrubaș s-a retras de pe scenă în anul 1990, însă a continuat să predea, ținând cursuri de măiestrie și sfătuind tineri promițători printre care și Angela Gheorghiu.

1942 – Se înființează „Centrul de instrucție Sarata”, unde erau trimiși legionarii care se ofereau voluntari pentru front. Mareșalul Antonescu dăduse ordine exprese ca acesția să fie trimiși în prima linie a frontului.

1944 – A decedat omul de știință român, specialist în geologie și în exploatarea petrolului, membru al Academiei Române Ludovic Mrazec. A înființat Insitutul geologic al României, al cărui director fost din 1906 până în 1928. Este personalitatea care și-a pus amprenta asupra dezvoltării extraordinare înregistrate de geologia românească la începutul sec. al XX-lea. Este primul specialist român care a susținut originea organică a petrolului.

1959 – A fost lansat la apa submarinul american „George Washington”, primul submarin dotat cu rachete balistice.

1963 – S-a născut popularul actor american de cinema Johnny Depp.

1978 – A murit Prințul Nicolae de România, al doilea fiu al regelui Ferdinand I al României și al reginei Maria, fratele mai mic al regelui Carol al II-lea și unchi al regelui Mihai I al României. Principele Nicolae a jucat un rol politic activ între anii 1927 – 1930, când a făcut parte din Consiliul de Regență care conducea țara în numele regelui minor Mihai I.

1990 – Prima întrunire a Parlamentului României rezultat în urma alegerilor de la 20 mai 1990 (primele alegeri libere și democratice în România de după al II-lea război mondial) în care electoratul s-a pronunțat asupra președintelui țării prin vot direct, și a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaților și Senatul, prin vot proporțional.

1993 s-a născut cântăreaţa română Lidia Buble.

1998 – Inaugurarea, la București a „Monumentului Km 0”, reconstituit și restaurat pe vechiul amplasament din fața bisericii Sfântul Gheorghe Nou.

2005 – Muzeul Memorial de la Sighet inaugurează o nouă sală, „Sala 51” ce va face cunoscută vizitatorilor „Poezia din închisori” compusă de detinuţii politici ai sistemului comunist. Versurile transcrise în această încăpere – o infimă parte a celor gândite, transmise și memorate în închisorile României comuniste – au fost modalități de comunicare și mijloace de expresie și de rezistență intelectuală, psihică și politică, în același timp. Selectarea lor nu a fost – nici atunci de către memoria colectivă, nici azi de către ochiul posterității – una strict estetică, după cum importanța și sensul existenței lor nu se înscrie, în pofida câtorva adevărate capodopere, în limitele istoriei literare.

2007 – Cicliști goi-pușcă demonstrează în Montreal, Canada, împotriva abuzului automobilistic. În Montreal, un eveniment neobişnuit a avut loc pe Platoul Mont-Royal. Patruzeci de ciclişti goi au mărșăluit pentru a protesta faţă de abuzul de vehicule.

2018 – Simona Halep a câştigat primul său titlu de Mare Şlem, la Roland Garros. Simona a câștigat trofeul de la Roland Garros, primul Grand Slam al carierei, devenind al treilea român câştigător de Grand Slam la jucătorii de simplu după Ilie Năstase şi Virginia Ruzici!

2018 – Câteva sute de persoane participă în Capitală, la „Marşul Diversităţii”, între care şi ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummell.