Astăzi vă invităm la mișcare, căci în oraș se întâmplă tradițional maraton al Nordului.

Pe 13 iunie, are loc Maratonul Nordului la Botoșani, un concurs de alergare pe șosea. A doua ediție a MN Botoșani se va încheia duminică, 14 iunie 2026. Traseul MNBT îmbină plăcut alergarea cu o incursiune turistică în cele mai frumoase zone ale orașului. În cei 10.5 km, cât are bucla de concurs, se vor întâlni peste 15 obiective turistice.

Ziua mondială de conştientizare a albinismului se marchează în fiecare an, pe 13 iunie. Decizia marcării zilei a fost luată de ONU la 18 decembrie 2014, pentru a atrage atenţia asupra necesităţii de a elimina discriminarea persoanelor care prezintă la naştere această condiţie.

Albinismul este o condiţie rară, necontagioasă, moştenită genetic, prezentă la naştere. În aproape toate tipurile de albinism, ambii părinţi trebuie să poarte gena pentru ca aceasta să fie transmisă, chiar dacă nu au ei înşişi albinism. Condiţia se găseşte la ambele sexe, indiferent de etnie şi în toate ţările lumii. Albinismul are ca rezultat o lipsă de pigmentare (melanină) în păr, piele şi ochi, provocând vulnerabilitate la soare şi lumină puternică. Drept urmare, aproape toţi oamenii cu albinism sunt cu deficienţe de vedere şi sunt predispuşi la apariţia cancerului de piele. Nu există niciun remediu pentru absenţa melaninei. Persoanele cu albinism se confruntă cu multiple forme de discriminare în întreaga lume, această condiţie încă fiind înţeleasă profund greşit atât din punct de vedere social, cât şi medical. Aspectul fizic al persoanelor cu albinism este adesea obiectul unor credinţe şi mituri eronate influenţate de superstiţii, care favorizează marginalizarea şi excluderea lor socială.

Așadar, pe 13 iunie, să răspundem apelului de a fi alături de oamenii cu albinism din întreaga lume, în lupta lor pentru a trăi o viață fără stigmatizare, discriminare, frică și violență. O lume în care sunt făcuți să strălucească.

Anual pe 13 iunie este sărbătorită ziua mașinii de cusut. Înainte de mașina de cusut, croitorii creau îmbrăcămintea manual. Invenția mașinii de cusut a adus schimbări revoluționare. Priceput și inventator englez, Thomas Saint, a primit primul brevet pentru un design de mașină de cusut în 1790. El a intenționat ca designul său să coase pe piele și pânză. Cu toate acestea, nu i-a făcut publicitate niciodată și nicio dovadă a designului, în afară de desenele sale, nu a putut fi găsită. În 1874, William Newton Wilson a găsit desenele lui Saint la Oficiul de Brevete din Londra. Cu câteva ajustări minore, Wilson a construit un model funcțional. Muzeul de Știință din Londra deține în prezent modelul lui Wilson.

Alți inventatori de mașini de cusut:

Walter Hunt a inventat prima mașină de cusut americană cu cusături lacătoare în 1832.

John Greenough a brevetat prima mașină de cusut din Statele Unite în 1842.

În 1851, un alt inventator, Isaac Singer a adus îmbunătăţiri maşinii de cusut şi a fondat compania Singer Sewing Machine Company, prin care celebra lui maşină, ale cărei „fiice” sau „nepoate” pot fi încă găsite și astăzi, a ajuns să fie la îndemâna marelui public.

Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat” din Cetatea Făgărașului găzduiește 9 maşini vechi de cusut în depozitele instituţiei, iar 5 dintre ele poartă sigla celebrei mărci.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1456 – A fost menţionat pentru prima dată în documentele din Moldova „slugerul”, dregător ce avea în grijă aprovizionarea cu alimente a curţii domneşti.

1373 – Se încheie alianţa dintre Anglia și Portugalia. Este cea mai veche alianţă din lume, rămasă în vigoare până în zilele noastre.

1831 – S-a născut fizicianul James Clerk Maxwell. A fost un fizician scoțian, autor al unui set de ecuații care descriu legile de bază ale electrotehnicii. A demonstrat cum câmpurile electrice și magnetice se propagă în spațiu sub formă de unde și cu viteza luminii, ceea ce a permis ulterior efectuarea unor importante lucrări legate de relativitatea restransă și mecanica cuantică.

1848 – După abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu (13/14 iun.), domnul Ţării Româneşti (1842-1848), și plecarea acestuia la Braşov, s-a format, la Bucureşti un Guvern provizoriu (mitropolitul Neofit – preşedinte, Ion Heliade Rădulescu, Chrisian Tell, Ştefan Golescu, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, Ion Odobescu, Nicolae Golescu, Ion Cîmpineanu, Constantin N. Filipescu, Ion Voinescu II – membri; Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Al. G.Golescu-Negru şi I. C. Brătianu – secretari). A fost adoptat ca drapel naţional tricolorul.

1848 – Conferinţa restrânsă la biserica română din cartierul „Fabric” din Timişoara, la care au participat delegaţii români veniţi aici pentru Congresul bisericesc româno-sârb care nu s-a mai ţinut. Adunarea a hotărât completarea „Petiţiei neamului românesc”, recunoscută prin legea din 9/21 mai şi înaintarea acesteia Parlamentului maghiar.

1898 – În urma creșterii demografice din regiune cauzate de goana după aur din Klondike, statul canadian a înființat provincia Yukon, separând-o de Teritoriile de Nord-Vest.

1911 – S-a născut Luis Walter Alvarez, fizician american, laureat al Premiului Nobel. Alvarez a primit în anul 1968 Premiul Nobel pentru Fizică pentru contribuția sa în domeniul fizicii particulelor. Alvarez a dovedit în anul 1937, captura electronilor, prezisă de Hideki Yukava în anul 1935. În 1939 a găsit împreună cu Felix Bloch momentul magnetic al neutronului. Pe timpul celui de-al doilea război mondial a lucrat la dezvoltarea bombei nucleare și a radarului.

1911 – Prima reprezentație, la teatrul Chatelet din Paris, a baletului „Petrușka – scene burlești în patru tablouri”, de Igor Stravinsky. A fost un compozitor modern de muzică cultă, originar din Rusia, unul din cei mai importanți muzicieni din prima jumătate a secolului al XX-lea.

1920 – Amuzant! Serviciul poștal american hotărăște că un copil nu poate fi trimis colet poștal.

1932 – Se înfiinţează Institutul de Biooceanografie din Constanţa.

1941 – Au fost deportați din Basarabia și Bucovina de Nord în Siberia peste 31.000 de locuitori.

1944 – Arma răzbunării. La o săptămână după ce Aliații au debarcat în Normandia, naziștii loveau Londra cu un nou tip de armă. Era vorba de racheta de croazieră V-1, prima „armă a răzbunării”. „V” venea de la cuvântul german pentru răzbunare. Prima a picat lângă un pod de cale ferată din Londra. Opt civili au fost uciși. Peste 10.000 de V-1 au lovit Marea Britanie. Arma era o bombă cu aripi și un motor primitiv cu reacție. Din cauza zgomotului făcut, britanicii i-au zis „bomba bâzâitoare”. Doar un sfert dintre V-1 și-au atins ținta.

1952 – Gheorghe Cucu a realizat primul zbor fără motor din țara noastră pe o distanță de 300 de kilometri (Cluj-Siliștea-Buzău).

1959 – S-a născut politicianul român Klaus Iohannis, fost președinte.

1965 – Rapid Bucureşti câştigă, pentru a 3-a oară, Cupa Campionilor Europeni la volei masculine.

1977 – S-a născut actorul român Dragoș Bucur.

1985 – În Africa de Sud, relațiile sexuale și căsătoriile între indivizii de culori diferite, sunt interzise prin lege.

1990 – Înregistrăm începutul represiunii violente a ceea ce s-a numit „Fenomenul Piața Universității”, începutul celei de-a treia mineriade din anul 1990, cea mai sângeroasă dintre toate.

2000 – A avut loc prima întâlnire dintre președintele nord-coreean, Kim Jong-il, și Kim Dae-jung, omologul său din Coreea de Sud, de la împărțirea în Coreea de Nord și Coreea de Sud în 1953.

2004 – Un meteorit de 4 kg a lovit o locuință din Noua Zeelandă.