4 februarie, ziua în care s-a născut o adevărată personalitate a județului Botoșani.

Este ziua în care s-a născut marele pictor Octav Băncilă ce a lăsat posterității o operă caracterizată de un realism critic foarte puternic, artistul fiind cunoscut și ca un deschizător de drumuri sau ,,Pictorul Răscoalelor de la 1907”.

Atașat celor mulți și exploatați, artistul a avut patru mari tematici cu care a făcut epocă în pictura românească.

Acestea au fost: tematica proletariatului, tematica țărănească și nu numai.

Octav Băncilă a fost unul dintre primii artiști plastici români care a criticat prin opera lui, starea materială precară a armatei române la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Octav Băncilă a pictat sute de tablouri în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor, țărani secerând sau culegând recolta și nu numai.

Apar, de asemenea, femei care spală rufe, care torc fuioare, femei care aduc apă sau aruncă năvodul în râu. Multe din picturile lui Băncilă pregătesc prânzul sau cina sărăcăcioasă pe care doar țăranul și-o putea permite.

Artistul și-a surprins personajele în cele mai importante și permanente îndeletniciri și  destul de des în ipostaze melancolice sau de odihnă.

La vârsta de doar opt ani, Octav Băncilă s-a mutat la Iași, unde va locui la surorile sale mai mari, Sofia și Ecaterina. Profira era atât de săracă încât nu și-a putut crește copiii singură – ci doar Elena fiica cea mică.

Pictorul a urmat la Iași școală primară, cursuri gimnaziale la ,,Ștefan Cel Mare”, iar mai târziu, cursurile Școlii de Arte Frumoase, unde a fost îndrumat de profesorii și pictorii Panaiteanu Bardasare și C. Stahi.

Încă din primii ani de gimnaziu, pictorul născut la Corni era preocupat de desen. Caietele sale erau pline de schițe și desene care reprezentau chipuri, în diferite ipostaze, unele fiind mai reușite, altele mai stângace.

În anul 1894 pictorul a plecat în Italia și Franța, stabilindu-se în cele din urmă la München unde a urmat Academia de Arte Frumoase care era atunci condusă de Nikolaos Gyzis. A  fost îndrumat de Frutz von Uhde, Fritz Mackensen, Leopold Graf von Kalkreuth și nu numai.

În această perioadă, Octav Băncilă a realizat celebrul tablou intitulat ,,Recrutul”, care a reprezentat începutul criticii sale asupra modului în care era organizată și condusă atunci Armata Română.

În anul anul 1900 a organizat prima expoziție personală la Teatrul Național din Iași, iar tematica socială care arată înclinarea spre realism a pictorului a fost reprezentată de o serie de portrete ca  ,,Nostalgie” în care a pozat verișoara sa, Victoria sau ,,Vrăjitoarea” lucrată la Iași, în anii studenției.

După doar un an, în 1901, a urmat o altă expoziție în același loc, iar de la sfârșitul anului 1901, Octav Băncilă a îndeplinit funcția de profesor în cadrul ,,Școlii normale „Vasile Lupu”.

În anii care au urmat, pictorul a mai afișat picturi doar prin vitrinele magazinelor, fiind, în schimb, mai preocupat de grijile familiei.

Mai târziu, Octav Băncilă va realiza tablouri cu teme muncitorești și revoluționare, precum ,,Înainte de 1907”, ciclul de picturi ,,1907”, peisaje precum ,,Gura Holdiței”, din 1912, dar și un mare număr de portrete, cum este ,,Țiganca”, realizat în 1914.

Un loc important din opera lui Octav Băncilă este ocupat de picturile inspirate din viața ,,țiganilor” , cu predilecție a ,,țiganilor nomazi”. Pictorul a realizat peste o sută de lucrări în care a evocat căruțele cu nomazi care străbat depărtările pe sun cerurile albastre sau vineții ca petunia ori stânjenelul.

În anul 1914, are loc cea de-a patra expoziție personală la Ateneul Român, unde va prezenta nu mai puțin de 60 de personale, în același an primind și Premiul Național al Moldovei.

Câțiva ani mai târziu, Băncilă a mai deschis încă o expoziție la Iași, împreună cu sculptorul Ion Mateescu, aceasta fiind prima expoziție pe care a făcut-o în capitala Moldovei, după cele din 1900 și 1901.

Personalitatea botoșăneană a avut și o puternică activitate politică. A fondat în anul 1919, alături de Constantin Ion Parhon și Paul Bujor, Partidul Muncitor de Orientare Socialistă. Formațiunea a avut o viață scurtă, fuzionând în scurt timp cu Partidul Țărănesc.

De asemenea, a participat la alegerile legislative din anul 1920 pe poziția a patra pe lista Partidului Socialist la Iași, iar spre finalul vieții a simpatizat cu ideile comuniste, fără a deveni un membru al Partidului Comunist.

În perioada decembrie 1924- ianuarie 1925, a avut o expoziție la Iași unde prezintă compoziția ,,Lucrătorul”.

Octav Băncilă a deschis o expoziție în anul 1927 la București, în aprilie, unde a adus o compoziție de mari dimenensiuni intitulată ,,După două mii de ani”, reprezentându-L pe Isus în întregime cu coroană de spini și cu față acoperită cu mâinile.

Ceva mai târziu, în 1940, se mută la București, unde, în anul 1943 va participa la ultima expoziție personală.

Octav Băncilă a murit la 3 aprilie 1944, la vârsta de 72 de ani, la București, din cauza unui edem pulmonar. El a rămas în istoria Botoșaniului ca o personalitate foarte respectată.

După moartea sa, cele mai importante lucrări pe care le-a realizat, au fost selecționate pentru expozițiile din străinătate, de la Paris, Budapesta, Moscova.

 

În memoria sa, Liceul de artă din Iași poartă numele de Colegiul Național de Artă ,,Octav Băncilă”, iar școală gimnazială din localitatea natală îi poartă, de asemenea, numele. Școala Nr 7 din municipiul Botoșani se numește Octav Băncilă. Numele său a fost atribuit unor străzi din diferite orașe ale României ca București, Cluj, Iași, Botoșani, Suceava, Timișoara, Vaslui, Constanța, Galați și Cernavodă.

Lucrările pictorului botoșănean sunt din ce în ce mai căutate acum, fiind prețuite la sume considerabile în cadrul licitațiilor de artă.

Astfel, în 2011, tema evreilor din lucrarea ,,O afacere bună” a adus suma de 52.500 de euro în cadrul unei licitații, deși prețul tabloului începuse de la suma de 18.000 de euro.

În decembrie 2019, la o licitație de iarnă, lucrarea ,,Peticarul”, realizată de el, s-a vândut pentru suma de 25.000 de euro, iar altă lucrare intitulată,,Evreu”, a fost adjudecată pentru suma de 20.000 de euro.