„Moromeții 3”, într-o proiecție specială la Botoșani. Cronica de eveniment și de film!

Sâmbătă, 9 noiembrie, a avut loc, la Botoșani, unul dintre cele mai așteptate evenimente dedicate filmului românesc. Avanpremiera filmului „Moromeții 3” a avut loc în două locații din oraș: la Cinematograful Unirea, începând cu ora 19:00 și la Happy Cinema din Mall, la ora 20:00. La ambele evenimente au participat regizorul filmului Stere Gulea și actorul botoșănean Bogdan Horga. La Cinematograful Unirea, locurile din sală au fost ocupate în mare parte.

Înainte de difuzarea filmului pe ecran, în fața publicului a vorbit actorul botoșănean Bogdan Horga care a precizat că după proiectie va urca pe scenă și regizorul Stere Gulea  pentru a răspunde la întrebări. Bogdan Horga este actor al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani și face parte din distribuția filmului „Moromeții 3”. „Și rolurile mici sunt importante. Nu doar că trebuie să le facă cineva, dar, spunea un prieten: <Din lucrurile mici, din detalii, de fapt, se adună realitatea. Ele dau sentimentul de realitate.>”, i-a spus regizorul Stere Gulea despre rolul jucat de botoșănean.

„Literatura rusă m-a făcut să înțeleg ce a însemnat să treci prin acel regim”

Acțiunile filmului sunt fixate în anul 1954. Despre perioada aleasă pentru film, regizorul Stere Gulea spune: „Documentându-mă, pot spune că am o imagine, cel puțin, despre lumea literară, despre literatura care s-a scris în acea vreme. Am rămas cu o impresie foarte tristă, pentru că majoritatea scrierilor, indiferent că sunt romane sau poezii, nu mai sunt de citit. Compromisul pe care l-au făcut acei oameni din diverse motive, și din slăbiciuni umane, dar și datorită presiunii ideologice, îți lasă un gust amar. Îți lasă această impresie de cât de jos putem coborî, că nu suntem în stare să rezistăm, într-o oarecare măsură, puțin mai târziu.”, a mai spus Stere Gulea, adăugând că, în calitate de regizor, nu a fost o persoană curajoasă.

Regizorul s-a arătat foarte trist pentru faptul că o  scriitorii români de atunci, care au trecut prin acei ani, nu au scris despre experiențele lor de atunci. „Am întâlnit după ‘90 scrieri despre oameni care au trecut prin ororile închisorilor comuniste, dar scriitori care să fi fost meditat la propria lor viață, soartă și comportare în acea perioadă n-am găsit. A trebuit să mă documentez în literatura rusă a perioadei respective, unde am găsit mărturii nu numai cutremurătoare, dar care mi-au făcut mai clare ce a însemnat să treci printr-un astfel de regim de teroare.”, a completat Stere Gulea.

Confesiunile scrise, sursă de informare pentru construirea personajelor

După două ecranizări ale volumelor semnate de Marin Preda, regizorul a realizat o a treia parte neașteptată și atipică, scrisă de el după ce a adunat informații din jurnalul intim al autorului romanului, din confesiunile poetelor Aurora Cornu (prima soție a autorului) și Nina Cassian, cu care acesta a avut o relație. Memoriile scrise de persoanele apropiate autorului, au dat contur personajelor cheie din film, precum Niculae Moromete, Ilie Moromete, Vera și Aurora.

Persoane din viața lui Marin Preda, în filmul „Moromeții 3”

Filmul este mult mai mult decât parcursul amoros al lui Niculae cu Vera (în ciuda căsătoriei cu Sergiu), dar și cu Aurora, îmbunătățirea relației tată – fiu, găsirea orientării politice și revenirea în calitate de scriitor.

În fapt, „Moromeții 3” este o poveste complexă, cu substraturi, care a pornit chiar de la viața autorului celor două volume.

„Am făcut filmul cu sentimentul de prețuire pentru cel care stă la baza acestui roman, sau a lumii respective. Este vorba despre scriitorul Marin Preda, chiar dacă el apare, în ultimă instanță, sub numele de Niculae Moromete, nume pe care chiar Marin Preda l-a inventat în proza pe care a scris-o.”, a povestit Stere Gulea.

Dacă Alex Călin îl joacă pe Niculae Moromete sau mai bine zis, potrivit regizorului, pe Marin Preda, Horațiu Mălăele este cel care dă viață lui Ilie Moromete, mai exact tatăl autorului romanului.  „Într-o oarecare măsură, am urmat și linia personajului Ilie Moromete, dar și linia modelului care a fost tatăl lui Marin Preda, care a fost un simplu țăran, dar care era un om extraordinar de deștept și pentru care, Marin Preda, zicea că a fost un exemplu. Am încercat să fac din el, câte am putut, prin interpretarea actorilor, mai ales a lui Horațiu Mălăele, să fie un personaj pe care să-l ținem minte, să-l avem ca reper. Personajul care reprezintă esența moromeților este Ilie Moromete. El este cel care, până la urmă, rămâne ca simbol al unei lumi care nu mai este, lumea țărănească, dar care a lăsat ca exemplu inteligența omului care răzbește și în vremurile mai grele.”, a declarat regizorul filmului, Stere Gulea.

 

„Moromeții 3” începe cu Niculae Moromete (personaj jucat de Alex Călin) – mezinul familiei care este premiat, la București, în cadrul unei întâlniri cu mai mulți membrii ai Uniunii Scriitorilor din perioada comunistă. Acolo, Niculae se întâlnește cu Vera, (personaj jucat de Olimpia Melinte) – soția lui Sergiu (rol jucat de Iulian Postelnicu), cea care se dovedește a fi Nina Cassian.

Relația cu Vera, îi va pune piedici lui Niculae în breasla scriitorilor din care face parte și Verei în Partidul Comunist Român.

Regizorul a povestit faptul că modul în care a ales să înceapă filmul a fost o urmare a unei discuții cu prima soție a lui Marin Preda. În cadrul diferitelor ieșiri cu prietenii, autorul șoca cu părerile pe care le avea. Cu timpul, oamenii care îl contraziceau ajungeau să preia cuvintele scriitorului de parcă erau ale lor.  „Era un om care atunci când spunea ceva, simțeai că are gândirea lui. Asta făcea diferența, cred că asta l-a și salvat, gândiți-vă, totuși a trecut printr-o perioadă foarte grea. Până la urmă, a rămas un om relativ, cât a putut și el, de întreg și intregru, nu a fost un erou. A făcut multe calcule, precum tatăl lui, avea tacticile lui pentru a trăi, a făcut și el compromisuri, mai ales în prima perioadă și nu numai, când a fost în situația de a dispărea. După ce a scris o nuvelă, a zis el că îl împacă cu regimul, <Ana Roșculeț>, dar a ieșit pe dos. I s-a pus o tinichea de care nu mai scăpa, iar la sugestia unor prieteni apropiați care știau cerințele din câmpul ideologic i-au spus: <Marine, du-te și scrie ceva pe linie, că altfel o încurci.> Cam așa s-a întâmplat și așa a scris acea nuvelă cu care începe și filmul. Toată povestea aceea cu desfășurarea, cu colectivizarea. Imapcul pe care a avut-o acea vizită care se voia încununarea lui ca scriitor comunist l-a dat peste cap, pentru că i se cerea să mintă. Trebuia să minți pentru că așa era atunci comandamentul ideologic.”, a povestit Stere Gulea despre ideea de început a filmului.

 

O întoarcere în satul natal și participarea la o revoltă îi schimbă percepția lui Niculae, o dată întors la București.

Marcat de măsurile drastice luate de autoritățile din acea vreme în cazul sătenilor revoltați, acesta este nesigur de propriile convingeri politice.

Constrâns de dorințele colegilor scriitori care erau și membrii de partid, Moromete cel tânăr nu mai are încredere atât de mare în cei din breasla din care face parte.

Curajul de a se reîntoarce ca scriitor este dat de Aurora (personaj jucat de Mara Bugarin) –  o tânără scriitoare, cea care este, de fapt, reprezentarea Aurorei Cornu, prima soție a lui Marin Preda.

Ilie Moromete, tatăl lui Niculae (personaj jucat de Horațiu Mălăele) apare atât în satul Siliștea-Gumești, din Câmpia Dunării, la casa părintească și la căminul cultural, cât și la București, sau Sinaia, la spitalul în care băiatul acestuia a fost internat, la restaurantul în care cei doi au vorbit, dar și la studio-ul foto. 

Filmul se termină cu Aurora care îl determină pe Niculae să publice manuscrisul abandonat ce s-a dovedit a fi despre tatăl său, trecând, după aceea, la momentul în care băiatul își duce tatăl la un fotograf pentru a face câteva poze, ultima fiind împreună.

Fiind întrebat dacă l-a întâlnit vreodată pe Marin Preda, regizorul Stere Gulea a povestit botoșănenilor despre autorul romanului „Moromeții”.

„El era Marin Preda, eu eram un om care spera să facă film. Era o diferență. El era foarte bun prieten cu actorul Toma Caragiu, care mă simpatiza pe mine. Am avut ocazia în felul acesta să-l cunosc pe Marin Preda. Am rămas profund impresionat. Și asta a contribuit, cred, la nevoia de a face un film, în afară că mi-a plăcut romanul în momentul în care l-am citit. Mi-a lăsat impresia de om foarte profund. Cât l-am cunoscut, puțin, niciodată nu l-am auzit spunând ceva complezent. Puținul pe care-l spunea era izvorât din judecata și părerea lui. Era un om cu o privire foarte pătrunzătoare asupra oamenilor și a evenimentelor.”, a povestit Stere Gulea, adăugând că Marin Preda nu a fost „un tip spectaculos, căruia nu-i plăcea prea mult să vorbească, dar atitudinea lui, atunci când era cazul, conta. Era un fel de punct de rezistență într-o lume care era înfricoșată, îndoită de lașități.” 

„Mă întrebam dacă sunt șanse să ies pe ușa din față, dintr-o carieră”

Întrebat dacă vor urma viitoare producții, regizorul a spus că momentan a închis un cerc. „Ținând cont și de vârsta pe care o am, e bine să mă opresc. Se spune că e bine să încerci să ieși pe ușa din față dintr-o carieră. În timp ce făceam filmul, în timp ce-l montam, mă întrebam dacă sunt șanse să ies pe ușa din față, cu o oarecare satisfacție sau demnitate, mai ales. Asta doar dumneavoastră puteți spune în ce măsură filmul îmi dă dreptul să cred că am făcut ceva demn de un regizor.”, a spus Stere Gulea. 

Filmul realizat in totalitate în alb-negru, a avut secvențe în care au fost recreate arhive din perioada comunistă. Pentru reconstituirile imaginilor vechi, jurnalistul botoșănean Vasile Iftime a ținut să-i mulțumească regizorului filmului.

Un moment tensionant a fost cel în care jurnalistul Traian Apetrei a luat cuvântul în fața celor prezenți în sală și a început să povestească despre cenzura și autocenzura perioadei care se aplica în realizarea ziarului „Clopotul.”

La un moment dat, câțiva botoșăneni și-au exprimat dorința de a asculta cei invitați cu ocazia avanpremierei filmului.

Un alt moment care a iscat o observație la adresa filmului a fost când un botoșănean a menționat faptul că sfârșitul e neașteptat. „Am o anumită preocupare de la un anumit timp de a nu-l ține pe spectator mai mult decât trebuie și să fiu cât mai sintetic. Poate e o greșeală.”, i-a răspuns regizorul.

Un aspect care nu a fost omis, și care a adus un plus filmului, este cel tehnic. Imaginea peliculei „Moromeții 3” a fost semnată de Vivi Drăgan Vasile.

Operatorul și directorul de imagine de film român și-a pus amprenta artistică pe toate cele trei filme „Moromeții”, dar și asupra altor filme, precum „Cuibul de viespi” (1987), „Sleeping Beauty” (1998), „Filantropica” (2002), „Sunt o babă comunistă” (2012) ș.a.m.d.

Deși filmul este unul alb negru, asta nu l-a oprit pe directorul de imagine să transmită – cu ajutorul umbrelor, încadraturilor, zoom-urilor – momentele tensionante, de fericire și tristețe din film. Spre exemplu, în scena în care Niculae Moromete merge pe holul de spital, după ce cu o seară înainte a avut deficiențe de respirație și hiperglicemie, se poate observa diferența clară dintre lumină și întuneric.

În scena descrisă, Niculae este singurul îmbrăcat în negru, reprezentând condiția omului bolnav, pe când asistentele poartă haine albe, iar culoarea deschisă sare cu atât mai mult în ochi, cu cât soarele intră prin ferestrele spitalului. La fel se întâmplă și când intră în cabinetul medicului.

O altă scenă care îți rămâne întipărită în minte, dar de data aceasta pentru modul în care au fost încadrate personajele principale, este cea de la căminul cultural din satul natal. Acolo, are loc proiecția unui film la care nu doar că participă oamenii din Siliștea-Gumești, din Câmpia Dunării, ci și Ilie și Niculae Moromete.

În aglomerația de persoane, fumul de țigară, gesticulări, tatăl băiatului este surpins din diferite unghiuri, în dialog cu fiul său, având aceeași expresie facială, semn că nu simte că ar face parte din cetățenii prezenți, motiv pentru care și pleacă la scurt timp.