Zeci de botoșăneni au ieșit, pe data de 6 ianuarie, pentru a lua parte la sărbătoarea Bobotezei. Aceștia au participat la slujba Botezului lui Iisus Hristos și au așteptat pentru a lua agheasmă. La biserica Uspenia, dimineață, erau peste o sută de oameni care așteptau ca preotul să le umple recipiente cu care au venit de acasă.

Pe data de 6 ianuarie, românii merg la biserică și sărbătoresc Botezul lui Iisus Hristos în apele Iordanului. În această zi, ortodocșii merg la Biserică să ia Agheasma Mare, o apă sfințită pe care o folosesc de-a lungul anului pentru a stripi locuința, cerând astfel ajutor de la Dumnezeu,  pentru a-i scăpa de necazuri și a îi purifica.

Despre Agheasma Mare

Agheasma Mare se sfințește o singură data pe an, la Bobotează (Botezul Domnului), și se consumă în perioada 6 – 14 ianuarie, dimineața, pe nemâncate.  Agheasma de Bobotează este considerată apa sfințită cu cele mai mari puteri. Este apa care rămâne ,,vie” și proaspătă pentru un timp îndelungat.

Agheasma cea Mare se săvârşeşte de către arhiereu sau preot în biserică sau lângă o apă curgătoare, un lac sau la malul mării. Apa este tămăduitoare, fiind sfinţită chiar în ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan.

Agheasma este folosită și pentru stropirea oamenilor, a caselor și a animalelor, însă nu și a cailor și a iepurilor, despre care se spune că s-ar putea transforma în diavoli. Se spune că de Bobotează, cei care intră în apă vor fi feriți de boli

Ce se mai sărbătorește pe 6 ianuarie?

Pe 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă Răsăriteană sărbătorește botezul lui Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul în apele râului Iordan. Unul dintre cele mai importante momente ale Bobotezei este sfințirea apelor. După liturghie, preoții, însoțiți de credincioși, merg în procesiune spre un râu, lac sau izvor pentru a sfinți apa. Tradiția spune că apele curgătoare devin purificate și rămân sfințite pentru o perioadă de trei până la șase săptămâni. În acest timp, femeile nu au voie să spele rufe în râuri sau lacuri. În unele zone, pentru alungarea spiritelor rele care se spune că se cuibăresc în ape, vânătorii și pădurarii trag focuri de armă deasupra apei la lăsarea serii.

În creștinismul răsăritean, pe data de 6 ianuarie, se sărbătorește Epifania, o sărbătoare cunoscută în principal sub numele de Teofanie (Theophania în greacă). Este una dintre cele mai importante sărbători și face parte din cele douăsprezece mari praznice ale Bisericii Ortodoxe Răsăritene. „Teofanie” înseamnă revelarea lui Dumnezeu către oameni, acest aspect fiind comun ambelor variante ale sărbătorii.

În creștinismul apusean (în care sunt incluse bisericile latine și cele  protestante), ziua Epifaniei comemorează Adorarea Magilor – ziua în care cei trei magi (cunoscuți și ca cei trei înțelepți sau regi) l-au vizitat pe pruncul Iisus și i-au oferit daruri: aur, tămâie și smirnă. În acest context, Epifania simbolizează manifestarea lui Iisus către neamuri, care vin să-l adore.