Începem cu Ziua mondială a filosofiei (ONU) care este marcată, anual, în cea de-a treia zi de joi a lunii noiembrie. În 2025, această dată este 20 noiembrie. Iniţiativa aniversării acestei zile îi aparţine Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).

Ziua mondială a filosofiei a fost aniversată în premieră la 21 noiembrie 2002. Cu acel prilej, în cadrul Conferinţei generale UNESCO, s-a susţinut că: „filosofia este disciplina care încurajează gândirea critică şi independență, fiind capabilă să promoveze atât o mai bună înţelegere a lumii înconjurătoare, cât şi toleranţa, acceptarea altor puncte de vedere.”

Aniversată în fiecare an, la 20 noiembrie, Ziua Internațională a Drepturilor Copilului este momentul în care Adunarea Generală a ONU a adoptat, în 1959, Declarația pentru Drepturile Copiilor și, în 1989, Convenția pentru Drepturile Copiilor (1989). Adunarea Generală a ONU doreste încurajarea fraternității și înțelegerii între copiii din întreaga lume și de a promova totodată bunăstarea acestora. Obiectivul marcării acestei zile este să se asigure că fiecare copil este protejat, educat și are posibilitatea de a-și exprima opinia.

Ziua Națională fără tutun: Se celebrează în a treia joi a lunii noiembrie și este o inițiativă națională pentru a atrage atenția asupra problemelor de sănătate cauzate de tutun.

Consumul de tutun este principala cauză de deces prevenibilă în lume și este, totodată, și cea mai importantă cauză de deces în Uniunea Europeană, fiind și unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru sănătate care poate fi evitat.

Ziua industrializării Africii se marchează la 20 noiembrie și a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU la 22 decembrie 1989.

În 1224, are loc prima mențiune a Bisericii „Sfântul Mihail” din Cisnadioara, monument în stil romanic (judeţul Sibiu). Biserica a fost construită din piatră între anii 1162 și 1223 și are cea mai veche Orgă cu tuburi din România, în stare funcțională de la începutul secolului al XVIII-lea.

În 1443, a avut loc Bătălia de la Niš (Serbia), între voievodul Transilvniei, Iancu de Hunedoara (1441 – 1456), şi otomani, în cadrul „Campaniei celei Lungi” (septembrie 1443 – ianuarie 1444). Victoria de pe Ialomiţa l-a adus pe Iancu în atenţia Europei, văzut ca singurul ce poate organiza o cruciadă care să-i alunge pe otomani.

În 1789 – New Jersey devine primul stat american care a ratificat Carta Drepturilor Omului.

În 1820, s-a întampalt scufundarea vasului-balenieră Essex, în apele Americii Latine, după ce a fost lovit în mod repetat de un caşalot. Se presupune că acest eveniment ar fi inspirat capodopera lui Herman Melville, Moby Dick.

În 1852, a început construcția Școlii Centrale din București, institutie care ulterior a primit numele de Pensionatul Domnesc de Fete.

În 1889, s-a născut Edwin Powell Hubble, om de știință american, unul din fondatorii astronomiei extragalactice.

În 1910 – A încetat din viaţă scriitorul rus Lev Nicolaevici Tolstoi. Alături de Fiodor Dostoievski, contele Tolstoi a fost unul dintre scriitorii de seamă ai perioadei cunoscute ca vârsta de aur a literaturii ruse și unul dintre marii romancieri ai lumii.

Operele sale „Război şi pace”, „Anna Karenina”, „Învierea”, au avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării romanului Mondial.

În 1917, a avut loc prima și marea bătălie de tancuri, la Cambrai în Franța, unde aproape 400 de tancuri, atacând pe un front de 16 km, au străpuns apărarea trupelor germane. Lupta s-a dat între Imperiul Britanic şi Dominionul Newfoundland împotriva Imperiului German şi nu s-a soldat cu niciun rezultat strategic.

În 1917 – Ucraina s-a declarat republică independentă de Imperiul Rus.

În 1919, și-a deschis lucrările primul parlament al României Mari (România interbelică), preşedinte al Adunării Deputaţilor fiind ales Vasile Stroescu, cel mai vârstnic deputat.

În 1922 – Conferința internațională de la Lausanne, în problema strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Se discută și semnează tratatul de pace cu Turcia, care recunoștea drepturile României asupra insulei Ada-Kaleh. Insula nu mai există, fiind inundată la construirea barajului Porțile de Fier.

În 1923 – S-a încheiat la Tiraspol, un Regulament romano-sovietic privitor la măsurile și procedeele menite să aplaneze conflictele de pe Nistru,care în acea vreme era linia de demarcație între România și URSS, stat care nu recunoștea unirea Basarabiei cu România.

În 1925, s-a născut celebra balerină rusă Maya Plisetskaya, una dintre cele mai mari balerine ale secolului 20. Ea a dansat în aceeași perioadă cu renumita balerină rusă Galina Ulanova și în anul 1960 a preluat titlul de prima ballerină absolută a Teatrulul Bolșoi în detrimentul Galinei Ulanova.

În 1931 – S-a născut Ion Miclea, unul dintre cei mai mari artiști fotografi români.

În 1938 – A decedat fizicianul american Edwin Hall. În 1879 descoperă ceea ce mai târziu se va numi Efectul Hall. Efectul Hall apare atunci când un curent electric este plasat într-un câmp magnetic, cauzând o diferență de potențial și un câmp transversal.

În 1942: Alaska Highway se deschide oficial. Construcția drumului a fost accelerată după atacul japonez de la Pearl Harbor. Denumirea inițială a șoselei a fost ALCAN, fiind construită cu scop militar. Alaska Highway este o șosea cu lungimea de 2.288 km, care leagă Dawson Creek nord-estul provinciei British Columbia, Canada cu Delta Junction un oraș din Southeast Fairbanks Census Area, Alaska.

În 1945, au început procesele de la Nurenberg, Germania. 24 de criminali de război nazişti au fost judecaţi pentru atrocităţile comise pe parcursul celui de-al Doilea Război Mondial. Procesul a durat aproape un an, până pe 1 octombtie 1946, dezbaterile întinzându-se pe durata a 216 ore.

În 1975, are loc premiera filmului american „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, realizat dupa romanul cu acelasi nume de Ken Kesey (regia Milos Forman); distins cu cinci Premii Oscar.

În 1992, este inaugurată la București Bursa Româna de Mărfuri.