Marți, 13 ianuarie, a avut loc, la Memorialul Ipotești, cu ocazia „Zilelor Eminescu”,  o dezbatere, cu tema „Cuvinte care ne transformă”, ce le-a avut moderatoare pe Corina Bucea și Raluca Iacob. Printre invitații prezenți au fost scriitori și persoane în dezvoltarea sectorului cultural, precum Dan Lungu, Andreea Mercea, Carmen Ion, Iulia Iordan.

Evenimentul ce s-a întins pe o durată de circa două ore a început printr-o prezentare generoasă a programului „Biblioteca Mediere Culturală+”, ce oferă acces gratuit la o gamă de ateliere și aplicații culturale care au dezvoltat comunități. În prima zi din cele trei dedicate Culturii Naționale au fost conferințe, ateliere, mese rotunde, expoziții și evenimente. Totul a început cu dezbaterea „𝐂𝐮𝐯𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦ă: 𝐋𝐢𝐭𝐞𝐫𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐜𝐚 𝐞𝐦𝐚𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐫𝐞 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐯𝐢𝐝𝐮𝐚𝐥ă ș𝐢 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯ă”, desfășurată pe parcursul a două zile și dedicată profesioniștilor din domeniul cultural.

Printre participanții la ateliere se numără: Andreea Mercea, Carmen Ion, Octavian Popa, Iulia Iordan, Eugenia Bejan, Mona Timofte, Dan Lungu, Dana Lungu, Constantin Iftime. Dupa ce Claudia  – președinte Asociatia Comunitatile Viitorului–  a atras atenția că face parte dintr-o generație pentru care 15 ianuarie este prezentată ca un eveniment gol privind conținutul. „Doar în această zi se vorbește despre cât de mult citim. Doar în perioada aceasta citim și ne place cartea,  după, bibliotecile nu au buget, Botoșaniul nu are acces la programe culturale.” Medierea culturală a constituit un subiect central al discuțiilor din prima conferință a zilei.  „Medierea culturală este o poveste colaborativă în care dialogul cu celălalt este foarte important. Cultura este ceva fluid și are semnificație doar dacă ajunge să fie personalizată”, a spus Iulia Iordan, scriitoare de literatură pentru copii.

Mona Silvia Timofte, trainer și educator cultural a spus despre educația muzeală. „Miza într-un muzeu nu e de a face doar un transfer de informații, ci să cream acele racorduri pentru că educația muzeala nu e doar pentru copii, pentru că cel care intră în muzeu găsește relevanță, are sens povestea, lumea se întreabă mă reprezintă pe mine? Observ în pielea de formator o tendință  tristă: nu e doar lectura care scade. Se citește puțin nu doar literatura ci și literatură de specialitate. La început eram foarte idealistă și dădeam cărți pentru a fi citite și chiar vedeam că le citeau, dar am ajuns să vad această scădere a interesului pentru lectură și recomandam doar niște capitole nici acelea nu se mai citeau, așa că am  ajuns sa dau doar articole. Se citeau și apoi nici astea. Și acum dau doar citate.”

Scriitorul Dan Lungu, cunoscut drept co-fondator pentru FILIT de la Iași, festivalului de literatură pentru copii și adolescenți „Apolodor” din Botoșani, a spus în primă fază despre voluntariat că ar fi o formă de a-i apropia pe tineri de carte, pentru că implicându-se în festivaluri de tipul celor organizate de el, au prilejul de a vedea aparții editoriale, de a deveni interesați de ele și mulți dintre ei devin chiar cititori de elită. Pe de altă parte, Dan Lungu a ținut să spună că un discurs despre medierea culturală fără a-l integra în literatură dăunează. „Când avem un discurs în exces de mediere culturală pierdem din discuție literatura. Când ești invitat doar pentru scopurile non estetice ale literaturii, te cheamă pentru terapie. Fiți atenți cum puneți problema, valoarea unui scriitor este una estetică. Mare atenție cum puneți problema când faceți mediere culturală… Literatura contribuie la emancipare nu doar prin mediere culturală, asta e doar o bucățică, trebuie să lărgim cadrul… Să nu semene că noi ducem scriitorii în școli, în penitenciare, să pară că inducem munca patriotică din comunism. Așa facem doar mediere, nu și literatură.”  

A doua conferință a zilei a fost intitulată „𝐁𝐚𝐫𝐨𝐦𝐞𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝟐𝟎𝟐𝟒”, cu participarea experților în politici culturale și educație, printre care: Carmen Croitoru, Corina Bucea, Raluca Iacob, Andreea Mercea, Carmen Ion, Iulia Iordan, Octavian Popa, Eugenia Bejan, Mona Timofte, Constantin Iftime. Discuția a fost moderată de Ștefan Teișanu și Claudia Șerbănuță. Ambele conferințe au fost găzduite de a𝐦𝐟𝐢𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥 „𝐋𝐚𝐮𝐫𝐞𝐧ț𝐢𝐮 𝐔𝐥𝐢𝐜𝐢” 𝐚𝐥 𝐌𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐈𝐩𝐨𝐭𝐞ș𝐭𝐢.

Au fost analizate datele rezultate de barometrul de Consum Cultural 2024 ce evaluează schimbările înregistrate privind practicile de consum cultural, cu accent pe particularitățile acestuia în rândul tinerilor. Totodată, analizează, pentru prima dată în România, relația dintre cultură și democrație. Studiul analizează în capitole ample și activitățile culturale din spațiul non-public, activitățile practicate pe internet, precum și legătura dintre practicile de consum cultural și participarea democratică. Conform directorului general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), profesor și expert în politici și strategii culturale, Carmen Croitoru, rezultatele ultimului barometru cultural nu indică o situație pozitivă. „Studiul încearcă să dea o vocea  persoanelor obișnuite și să releve practici sociale ale populației generale. În perioada 2014 –  2024 se resimte o scădere interesului pentru cultură. Doar 20 la sută din populația României mai frecventeză Biblioteca și ce este mai revoltător este că acest public fidel al bibliotecilor este posibilă să coincidă cu populația aflată în sistemul de învățământ. Numărul bibliotecilor a scăzut în ultimii ani mult, iar cifra continuă să scadă.”, a spus Carmen Croitoru care a mai spus ca datele ultimului barometru cultural pot fi găsite pe siteul culturadata.ro.  Conferința a continuat până la final într-un expozeu de puncte de vedere ale invitaților cu privire la ceea ce trebuie accentuat pentru ca cifrele unor astfel de măsurători de sorginte culturală să se schimbe pozitiv.

Tot la Memorialul Ipotești, dar la sala „Horia Bernea” artistul Andrei Gamarț și-a expus lucrările ce au putut fi admirate de cei prezenți. Roxana Dragu spune despre artist  că: „explorează teme precum timpul, memoria, spațiul și, în special, lumina, ca materie primordială. În centrul preocupărilor sale artistice, se află relațiile care se formulează între aceste elemente și felul în care ele sunt sesizate sau, dimpotrivă, omise de către receptorul conștient.” Expoziția cuprinde lucrări din diferite perioade de creație, realizate între 2013 și 2024. Astfel, privitorul poate parcurge cronologic itinerarul procesului de creație și al indexului tematic formulat de preocupările artistului din ultimii ani.

La teatrul Mihai Eminescu, de la ora 14.30, artistul Sergiu Negulici a lucrat cu mai mulți elevi ai liceului de arte „Ștefan Luchian”, creând împreună cu ei o expoziție interactivă. Înainte de Gala Culturii Naționale, au avut loc atelierele „𝐏𝐨𝐯𝐞ș𝐭𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐈𝐩𝐨𝐭𝐞ș𝐭𝐢”, coordonate de scriitoarea 𝐀𝐝𝐢𝐧𝐚 𝐏𝐨𝐩𝐞𝐬𝐜𝐮 și regizorul 𝐈𝐮𝐥𝐢𝐚𝐧 𝐌𝐚𝐧𝐮𝐞𝐥 𝐆𝐡𝐞𝐫𝐯𝐚𝐬.