În data de 23 ianuarie sărbătorim ziua scrisului de mână, inițiată în anul 1977 când specialiștii în educație din SUA și-au dat seama că scrisul de mână începe să devină o abilitate pe cale de dispariție. Ziua scrisului de mână, #HandwritingDay, le amintește oamenilor să aprecieze scrisul de mână și să își perfecționeze caligrafia.

Această dată, coincide cu ziua de naștere a lui John Hancock, 23 ianuarie 1737, devenit notoriu datorită semnăturii sale, deosebit de lizibile și de interesante, de pe Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii.

Istoria scrisului de mână a început în anul 3.400 î.Hr. în Mesopotamia, unde era folosit sistemul de scriere cuneiform pe tăbliţe de lut. De aici, arta scrisului s-a răspândit în Egipt, apoi la Roma şi în restul Europei. În anii 1700, au fost înfiinţate primele şcoli de caligrafie şi măiestrie a scrisului de mână pentru a instrui scribi.

1465 – Ştefan cel Mare, domn al Moldovei, cucereşte cetatea Chiliei apărată de o garnizoană maghiară. După un asediu de o zi, Ştefan cel Mare reuşeşte să cucerească Cetatea Chiliei pe care o stăpâneşte până în 1484. Pentru îmbunătățirea sistemului de apărare, în vara lui 1479, Ștefan cel Mare reconstruiește Cetatea Chilia pe malul stâng al Dunării (Cetatea Chilia Nouă). La lucrări participă 800 de zidari și 17.000 de ajutoare.

1512 – Forţele unite ale turcilor lui Mehmed-beg şi boierilor Craioveşti, îl înfrâng pe Vlăduţ-Vodă (Vlad al V-lea cel tânăr) la Văcăreşti. Domnitorul este luat prizonier şi apoi decapitat.

Trupul acestuia este dus și înmormântat cu fast la necropola domnească de la Mănăstirea Dealu de către Neagoe Basarab care va regreta acest episod tragic toată viața.

1512 – A început domnia lui Neagoe Basarab în Ţara Românească, care a durat până la sfârșitul vieții sale, la 15 septembrie 1521. Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, scrisă în slavonă, dar tradusă de cineva în română.

1556 – A avut loc unul dintre cele mai dezastruoase cutremure din lume, ducând la uciderea a 830.000 de oameni, în provincia chineză Shanxsi. Studiile au arătat că magnitudinea acestui cutremur ar fi fost undeva în jurul lui 8 pe scara Richter. Din această cauză, replicile s-au simțit aproape o jumătate de an.

1744 – A murit Giovanni Battista (Giambatista) Vico, gânditor italian, unul dintre întemeietorii filosofiei istoriei

1783 – S-a născut scriitorul francez Stendhal – Henri Beyle („Roşu şi negru”, „Mănăstirea din Parma”), este un scriitor marcant al secolului al XIX-lea, o punte dintre proza secolului Luminilor și romanul modern. Influența lui se resimte clar în operele lui Tolstoi, care îl recunoștea drept mentor, dar și în creația lui Dostoievski și Camus. Stendhal este inițiatorul procesului de orientare a romanului spre interior, pentru a oglindi conștiința individului.

1821 – Tudor Vladimirescu s-a adresat printr-o proclamație (Proclamația de la Padeș) interlocutor Țării Românești, chemându-i la luptă împotriva orânduirii. Acesta a fost momentul declanșării revoluției conduse de Tudor Vladimirescu. În fruntea pandurilor a străbătut Baia de Aramă, Broşteni şi Strehaia, unde i s-au alăturat şi cetele conduse de Dimitrie Macedonski şi Simion Mehedinţeanu.

1832 – S-a născut pictorul francez Edouard Manet la Paris, a fost precursorul unuia dintre curentele cele mai cunoscute din istoria artei: impresionismul. Manet a fost ultimul pictor clasic și totodată primul pictor modern, arta lui conținând un protest dur, formulat împotriva convențiilor academiste. Creațiile sale au stârnit scandal și indignare, cu toate că Manet n-a dorit niciodată să provoace pe nimeni, a dorit numai să schimbe pictura și s-o reînnoiască. Tablourile lui uimesc și astăzi și ne trezesc interesul, reprezentând astfel o parte incontestabilă a picturii universale. Printre lucrările sale se numără „Dejunul pe iarbă”, „Balconul” și „Olympia”.

1834 – S-a născut Alexandru Odobescu, prozator, arheolog, om politic şi istoric român. (operele istorice: „Mihnea-Vodă cel rău”, „Doamna Chiajna”; tratat de arheologie: „Istoria arheologiei”; volum de eseuri: „Pseudokynegeticos”).

1853 – S-a născut Vintilă C.A. Rosetti, om politic și publicist român. Fiu al lui Constantin A. Rosetti. Redactor și, din 1885, conducător al ziarului „Romanul”. Unul dintre întemeietorii revistei Dacia viitoare și membru fondator al Ligii Culturale.

1862 – S-a născut David Hilbert, matematician german, creatorul geometriei axiomatice şi întemeietor al formalismului logic.

1872 – S-a născut Paul Langevin, fizician şi inventator francez; renumit pentru contribuțiile sale la magnetism, relativitate, fizică nucleară și dezvoltarea sonarului, fiind un pionier în studiul undelor ultrasonice, dar și cunoscut pentru relația sa cu Marie Curie și ca discipol al lui Pierre Curie, lăsând o moștenire importantă în fizica modernă.

1878 – Se semnează armistiţiul în războiul ruso-româno-turc. Este sfârșitul războiului pentru independența României.

1907 – S-a născut Hideki Yukawa, fizician japonez, s-a ocupat de fizica nucleară şi de razele cosmice, emiţând ipoteza existenţei mezonului (importanți în menținerea legăturilor nucleare, fiind mediatori ai forțelor tari la energii joase, adică forța care ține protonii și neutronii uniți în nucleu), particulă descoperită, ulterior, în razele cosmice.

1918 – S-a născut cercetatoarea americană Gertrude Belle Elion, specialistă în biochimie și farmacologie. A creat o diversitate de medicamente, printre care și AZT, un antiretroviral utilizat pentru combaterea HIV, a avut o importantă contribuție la crearea primului medicament eficient în combaterea leucemiei, a creat primele medicamente antivirale eficiente (Aciclovirul) cu care a combatut infecțiile cu herpes.

1940 – S-a născut poeta Ileana Mălăncioiu. Este poet, eseist, publicist și redactor, membru titular al Uniunii Scriitorilor. A debutat în revista „Luceafărul”, în 1965, când era studentă. În 1980 a fost angajată la revista „Viaţa Românească”. În 1987 şi-a dat demisia, ca protest împotriva cenzurii. După 1989 Ileana Mălăncioiu a fost redactor-şef adjunct la revista „Viaţa Românească”, iar ulterior, redactor-şef la Editura Litera. A susţinut rubrici permanente la revistele „22” şi „România literară” şi la ziarul „Cotidianul”.A primit Ordinul Naţional „Steaua României”, în gradul de Comandor, pentru merite excepţionale în domeniul artei şi al promovării culturii, 2000.

1941 – Revolta Mișcării Legionare este înăbuşită de către armată. Mişcarea legionară este înlăturată de la putere şi interzisă, conducerea României concentrându-se numai în mâinile lui Ion Antonescu.

1949 – S-a înfiinţat Direcţia Generală a Miliției

1960 – În adâncul oceanului, Batiscaful Trieste coboară pe fundul Gropii Marianelor, cel mai adânc punct de pe glob. Submersibilul ajunge la 10.911 m sub nivelul mării. Era un record la acea vreme, doborât abia în 2019.

1981 – Conducerea României decide ca Municipiul Bucureşti să înglobeze, alături de cele şase sectoare administrative, şi Sectorul Agricol Ilfov. Acest al şaptelea sector al Capitalei, alcătuit din 38 de comune şi oraşul Buftea a fost transformat în judeţ.

1989 – A murit în urma unei insuficiente cardiace, la vârsta de 84 ani, pictorul și graficianul suprarealist spaniol Salvador Dali. A fost un personaj pitoresc al lumii artistice, pictor, scriitor, scenarist,creator de decoruri și costume pentru spectacolele de operă și balet, care s-a bucurat încă în timpul vieții de o popularitate exceptională.

1997 – Guvernul elvețian anunță acordul privind crearea unui fond „de ajutorare a victimelor Holocaustului”.

1997 – Madeleine Albricht devine prima femeie secretar de stat din istoria S.U.A., o diplomată americană de origine evreiască cehă, membră a Partidului Democrat.

2001 – Camera Lorzilor a Parlamentului Marii Britanii a adoptat o lege care autorizează clonarea embrionilor umani în scopuri ştiinţifice.