Agenda zilei de 25 februarie este una „dulce” pentru că în tradiția românească această zi era cunoscută drept „Ziua mierii și a albinelor”.

În gospodării, femeile ungeau toarta ușii cu puțină miere, rostind: „Să fie casa dulce și liniștită”. În unele sate din Moldova, se credea că mierea sfințită în această zi putea vindeca răni și aduce pace în familie. Nu se aprindea focul cu lemn umed, ca să nu „murmure anul”. Se vorbea domol și se împarteau dulciuri copiilor, ca semn al bunei creșteri. Era o zi a blândeții și a armoniei.

1778 – S-a născut argentinianul Jose de San Martin, erou al Independenţei Americii Latine.

1817 – A fost deschis oficial „Muzeul Brukenthal” din Sibiu, cel mai vechi muzeu din România. Fondatorul acestui muzeu a fost Samuel von Brukenthal, guvernator habsburgic al Transilvaniei, între anii 1778 și 1787.

1836 – Samuel Colt a patentat revolverul în Statele Unite.

1841 – S-a născut Pierre Auguste Renoir, pictor şi grafician francez, unul dintre reprezentanţii importanţi ai impresionismului. Dragostea lui pentru desen, artă figurativă și portretele l-au îndepărtat mai târziu de impressionism. Sub influența lui Ingres, începând din anul 1883, universul său coloristic devine mai blând, pictează trupuri feminine strălucitoare. Denumit pe drept „pictorul bucuriilor vieții”, Renoir pictează cu pasiune până în ultima clipă a existenței sale.

1842 – S-a născut scriitorul american Karl May, celebru în toată lumea datorită cărţilor sale de aventuri în „vestul sălbatic”; este creatorul personajului „Winnetou”.

1856 – A început Congresul de pace de la Paris, moment care a constituit sfârşitul războiului Crimeii, încheiat prin înfrângerea Rusiei. A pus capăt, în mod oficial, Războiului Crimeii dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Imperiului Otoman, Regatului Piemontului, Celui de-al Doilea Imperiu Francez și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, pe de altă parte. Tratatul a marcat un uriaș pas înapoi pentru Rusia și pretențiile sale de dominație a regiunii.

1866 – Debutul literar al poetului, prozatorului și jurnalistului roman Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) în revista Familia, cu poezia „De-aș avea”. Iosif Vulcan, directorul revistei, a schimbat numele autorului poeziei din Mihail Eminovici în Mihai Eminescu, nume pe care poetul l-a adoptat imediat și l-a păstrat pentru totdeauna.

Revista Familia a fost o revistă enciclopedică de cultură și literatură, una dintre cele mai valoroase publicații transilvănene, înființată în 1865 la Pesta de publicistul și scriitorul Iosif Vulcan.

1873 – S-a născut marele tenor italian Enrico Caruso. A fost unul dintre cei mai faimoşi tenori din istoria operei, cel mai popular cântăreţ în toate genurile muzicale ai primilor 20 de ani ai secolului 20 şi unul dintre pionierii muzicii înregistrate.

1885 – Se înființează prima organizație profesională a ziariștilor români, Societatea Presei, sub președenția lui C.A. Rosetti.

1916 – S-au desfăşurat, la Bucureşti, în saloanele Cercului Finanţei, Comerţului şi Industriei din Palatul Camerei de Comerţ a României, lucrările „primului Congres al Arhitecţilor din toată ţara”.

1921 – Tbilisi, capitala Republicii Democrate Georgia, a fost ocupată de armata bolșevică.

1922 – A încetat din viaţă Duiliu Zamfirescu, romancier, nuvelist, dramaturg, poet, publicist, diplomat şi om politic român, redactor al revistei „România literară”, membru al Academiei Române. A scris versuri, proză scurtă, piese de teatru, dar cea mai importantă contribuție a sa la literatura română o reprezintă romanele sale din Ciclul Comăneștenilor (Viața la țară, Tănase Scatiu, În război, Îndreptări, Anna, Ceea ce nu se poate). Acestea se constituie în primul ciclu din literatura română. La acestea se adaugă primul roman epistolar din literatura noastră, Lydda.

1925 – S-a născut Noel Bernard, jurnalist și analist politic originar din România, director al postului de radio Europa Liberă.

1935 – Al. Vaida-Voievod, fruntaş al Partidului Naţional Ţărănesc din România, a înfiinţat o nouă formaţiune politică, „Frontul Românesc”, motiv pentru care, la 22 martie, va fi exclus din partid. Noua formaţiune va susţine tendinţele autoritare ale regelui Carol al II-lea. În general, ea va avea un impact scăzut asupra vieţii politice a ţării şi asupra electoratului românesc. Frontul Românesc se pronunța pentru tratarea cu prioritate a elementului românesc în economie, societate și politică, prin introducerea așa-numitului principiu numerus valachicus”, conform căruia fiecare întreprindere și instituție trebuia să aibă în componența ei un număr de români egal cu ponderea acestora în populația țării. Neacceptarea de către conducerea PNȚ a acestei idei a și fost cauza imediată a părăsirii partidului de către Vaida-Voievod.

1943 – S-a născut George Harrison, chitarist și compozitor britanic, membru al faimoasei trupe The Beatles. A fost distins prin includerea sa, ca membru în Ordinul Imperiului Britanic (MBE). Cariera sa solo a început cu un hit „My sweet Lord”. George a intrat și în afacerea cu filme iar între 1988-1990, a făcut parte din supergrupul americano-britanic „The Traveling Wilburys”.

1956 – În cadrul Congresului al XX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Nikita Hruşciov, a ţinut un discurs secret în care a vorbit Despre cultul personalităţii şi consecinţele sale, prin care a condamnat excesele perioadei staliniste, momentul generând un adevărat cutremur în întregul bloc socialist.

1964 – Pugilistul american Cassius Clay îl învinge pe Sonny Liston prin k.o. în repriza a 7-a la Miami Beach, Florida și devine campion al lumii la categoria supergrea. Două zile mai târziu s-a alăturat mișcării musulmane luându-și numele de Muhammad Ali.

1990 – A început să emită la București, postul Radio Contact (transformat în 2004 în Radio KISS FM).

2001 – În Republica Moldova comuniștii anti-reformă câștigă alegerile.

2006 – Populația lumii a ajuns la 6,5 miliarde de locuitori.

2021 – Pandemia de COVID-19 – Numărul global de decese din cauza COVID-19 a depășit 2,5 milioane.

2024 – A fost anunțat decesul criticului literar Alex Ștefănescu. A fost un critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977. În această lucrare, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul răspundea întrebării „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”. Această analiză cuprinzătoare, incluzând toți scriitorii importanți din această epocă, împreună cu multe alte volume și articole de critică și istorie a literară, îl plasează pe Alex Ștefănescu printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu, Eugen Lovinescu și Eugen Simion ori Nicolae Manolescu.