Ziua de 5 martie ne aduce în atenție celebrarea unei flori gingașe, Florea de colţ (Leontopodium alpinum Cass.), cunoscută şi sub denumirea de floarea-reginei.

În România, floarea de colţ a fost declarată monument al naturii în 1931. Ea este ocrotită şi protejată prin lege în rezervaţii naturale, precum cele din Piatra Craiului, din Munţii Bucegi şi Munţii Ciucaş, dar şi din judeţul Alba. Floarea mai poate fi întâlnită şi în Munţii Maramureşului şi Munţii Rodnei, Obcinele Bucovinei, Rarău, Ceahlău, Făgăraş, Cozia şi Retezat. Deosebit de rară, floarea creşte în zonele stâncoase aflate între 1.800 şi 3.000 de metri altitudine.În limbajul florilor, ea este simbolul purităţii şi curăţeniei.

Anual, la data de 5 martie, se celebrează Ziua mondială a eficienței energetice. Instituită în 1998, această zi a fost creată pentru a conștientiza populația despre importanța consumului responsabil de energie, și despre cum acest consum responsabil ajută la protecția mediului înconjurător, și la o dezvoltare durabilă.

Eficiența energetică joacă un rol esențial în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și în combaterea schimbărilor climatice. În contextul actual, este vital să adoptăm măsuri care să contribuie la economisirea energiei, atât la nivel individual, cât și colectiv.

Pe 5 martie este și ziua internațională a învățării semnificației numelui.

Încă din antichitate și până în zilele noastre există, în tradiția populară din întreaga lume, convingerea că între numele unei persoane și personalitatea acesteia este o strânsă legatură. Onomanția este o tehnică interpretativă a etimologiei și valorii simbolice a numelor, ea extinzându-se asupra literelor care compun aceste nume. Primii și cei mai înflăcărați sustinători ai onomanției au fost adepții lui Pitagora.

Tehnica onomanției vine cu informații pentru caracterizarea individului, iar literele care compun numele pot da indicia suplimentare. Există studii care consideră că prima, respectiv ultima literă a prenumelui sunt considerate importante.

Fie că este vorba de o simplă curiozitate sau de o credință profundă, numele noastre continuă să ne intrige și să ne influențeze viața în feluri neașteptate.

Cronologic, alte evenimente istorice

1534 – A murit pictorul italian Antonio da Corregio, pictor italian din perioada Renașterii, aparținând „școlii din Parma”. Creația lui servește ca inspirație multor artiști, de la reprezentanții manierismului până la stilul rococo din secolul al XVIII-lea.

1575 – S-a născut William Oughtred, matematician englez. I se atribuie crearea, în 1622, a riglei de calcul, invenție ce a avut la bază logaritmii descoperiți de John Napier și scala logaritmică descoperită de Edmund Gunter. De asemenea, Oughtred a introdus semnul „×” pentru operația de înmulțire și prescurtările sin, cos pentru funcțiile trigonometrice sinus și cosinus.

1616 – Biserica catolică a declarat erezii teoriile legate de astronomie ale matematicianului și prelatului catolic polonez Nicolaus Copernicus. Cartea sa „De revolutionibus orbium coelestium” a fost interzisă de către Biserica Catolică. Astronom și cosmolog, matematician și economist, preot și prelat catolic, a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar. În 1512, înainte de a împlini 40 de ani, Copernic scrisese deja Comentariolus, o descriere a modelului heliocentric al sistemului solar, manuscrisul fiind însă destinat numai apropiaților. Doctrina sa heliocentrică a fost completată și dezvoltată de Johannes Kepler și apoi de Isaac Newton, care i-a dat forma definitivă și explicația fizică.

1824 – Se declanșează Primul război anglo-birmanez, primul dintre cele trei războaie duse de britanici împotriva Imperiului Birman în secolul al 19-lea. Războiul, care a avut ca miza controlul nord-estului Indiei și s-a încheiat cu o victorie decisivă britanică. Birmania au fost obligată să plătească o despăgubire de un milion de lire sterline, și să semneze un tratat comercial. Războiul a fost cel mai lung și cel mai scump război al Indiei Britanice din istorie.

1827 – A încetat din viaţă Pierre Simon Laplace, astronom, matematician şi fizician francez, celebru prin ipoteza sa cosmogonică Kant-Laplace, conform căreia sistemul solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mișcare. Este cunoscut unul dintre cei mai mari oameni de știință din toate timpurile, denumit uneori „Newton al Franței”.

1827 – A încetat din viaţă Alessandro Volta, fizician italian; a inventat pila electrică, iar numele său a fost dat unităţii de tensiune electrică (volt).

1889 – La Ateneul Român a avut loc primul concert susținut de orchestra Societății Filarmonice Române, astăzi Filarmonica George Enescu. Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost construită între 1886 și 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron.

1902 – În România, s-a adoptat „Legea pentru organizarea meseriilor”, cunoscută sub numele de Legea Missir; a intrat în vigoare la 13/26 septembrie 1902 şi va fi ulterior modificată în 1906 şi abrogată în 1912.

1905 – Apare la Bucureşti, ziarul „România muncitoare”. Ziarul va apărea până în august 1914, când îşi schimbă titlul în „Lupta Zilnică”.

1912 – În timpul celui de Al doilea război italo-turc, forțele italiene au folosit pentru prima dată dirijabile în scopuri militare.

1918 – A fost semnat, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale, pe baza căruia s-a definitivat Tratatul de pace de la Bucureşti. Numit și Tratatul de la Buftea sau Pace de la Buftea acesta a fost un acord internațional încheiat între guvernule român – pe de o parte – și guvernele Triplei Alianțe și a avut ca obiect principal încetarea stării de beligeranță pe Frontul Român, pe timpul Primului Război Mondial.

1918 – Bolșevicii ruși au decis mutarea capitalei Rusiei de la Petrograd la Moscova. În 1712, Petru cel Mare mutase capitala la St. Petersburg, sperând ca apropierea de Europa să aducă modernizare. În 1918, Lenin a decis să mute din nou capitala în Moscova, în urma revoluţiei bolşevice și a războiului civil care i-a urmat.

1925 – A murit Gheorghe Munteanu Murgoci, geolog, mineralog și pedolog român, care împreună cu Nicolae Iorga și Vasile Pârvan a înscris numele printre fondatorii „Institutului de Studii Sud Est Europene” din București. A fost membru corespondent al Academiei Române.

1940 – Ordin criminal – Stalin și alți lideri ai URSS semnează un ordin pentru execuția a peste 25.000 de prizonieri polonezi – militari, intelectuali și oficiali – adică florea Poloniei interbelice. Masacrul are loc într-o pădure de lângă Katyn, un sat aflat lângă granița dintre Rusia și Belarus. Armata germană găsește gropile comune în 1943 și anunță ce au făcut rușii. URSS neagă orice implicare și acuză Germania de masacru. În 1990, Gorbaciov recunoaște că NKVD a ucis prizonierii polonezi. În arhive este găsit ordinul semnat de Stalin.

1944 – Al Doilea Război Mondial – Armata Roșie începe Ofensiva Uman-Botoșani în Republica Sovietică Socialistă Ucraineană. Operațiunea a avut succes, divizând Grupul de Armate inamic în două părți și permițând Armatei Sovietice să avanseze către râurile Nistru și Prut din estul României.

1944 – A încetat din viaţă în lagărul nazist de la Drancy poetul şi pictorul Max Jacob, unul dintre iniţiatorii cubismului şi suprarealismului în arta franceză a secolului XX. Opera sa lirică reflectă o mare varietate a atitudinilor lirice, uneori de bizară contrarietate, în care converg burlescul, fantezia populară și ironia sarcastică, scepticismul, efuziunea sentimentală și cultivarea iraționalului la modul suprarealist.

1953 – A murit Serghei Prokofiev, compozitor și pianist rus, autor al baletului „Romeo și Julieta”. Muzicale și este adesea considerat unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului XX.

1953 – moare Stalin, la patru zile după ce a suferit o hemoragie cerebrală. Avea 74 de ani. Simultan au început pregătirea funeraliilor și lupta pentru putere. Toată lumea comunistă îl plânge. Ororile comise de Stalin nu erau știute deplin.

1966 – A murit scriitoarea și poeta rusă Anna Ahmatova (Anna Andreevna Gorenko). Și-a început activitatea în 1912, fiind considerată una din persoanele cele mai reprezentative ale curentului literar denumit „Acmeism”. După Revoluția Socialistă din Rusia, publicarea lucrărilor Annei Ahmatova a fost interzisă. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial și-a reluat activitatea, dar în 1946 a fost din nou criticată de organele partidului comunist și împiedicată să-și publice lucrările.

1968 – În perioada 5-10 martie 1968 a avut loc prima ediție a Festivalului Internațional de muzică ușoară Cerbul de Aur, un eveniment devenit tradiție ce are loc în Piața Sfatului din Brașov în lunile august-septembrie. Desfășurat pentru prima dată în 1968, festivalul a lansat de-a lungul timpului vedete care s-au bucurat de mare succes în țară și în străinătate. Până în prezent au avut loc 17 ediții, festivalul fiind întrerupt și reluat de mai multe ori de-a lungul anilor. Ultima ediție a avut loc în 2009, ulterior Televiziunea Română declarând că deocamdată nu dispune de fondurile necesare organizării altor ediții.

1970 – A intrat în vigoare Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare (The Treaty on the Non-Proliferation of Nuclear Weapons), un tratat internațional pentru a limita răspândirea armamentului nuclear.

1990 – A avut loc demontarea statuii lui V. I. Lenin din fosta Piaţă a Scânteii. La începutul primăverii anului 1990, la data de 5 martie, la două luni de la evenimentele din decembrie 1989, care au dus la căderea comunismului în România, un vestigiu al regimului, respectiv statuia din bronz a lui Vladimir I. Lenin, aflată pe esplanada din faţa Casei Scânteii (astăzi, Casa Presei Libere) era îndepărtată de pe soclu, notează „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).