Foarte mulți copiii și adolescenți își doresc astăzi haine și încălțăminte de firmă. De asemenea,  telefoanele și accesoriile, bijuteriile, rechizitele, cosmeticele trebuie să fie în ton cu ultimele tendințe ale modei. Câți dintre acești copii și tineri știu, oare, despre ce înseamnă brandul și de unde vine?

Termenul „brand” are rădăcini mai vechi până în Antichitate chiar. Potrivit site-ului anathomia.ro, încă din timpurile preistorice, au apărut primele branduri, asta în contextul dezvoltării civilizațiilor antice. Ca exemplu, ar fi marcajele găsite pe ceramica antică, utilizate pentru a identifica proveniența și calitatea vaselor. Sursa citată mai arată că în Egiptul Antic erau mărci distinctive pe artefactele arheologice ce indicau producătorul sau proprietarul. În Mesopotamia, tabletele de lut descoperite includ semne de proprietate și marcaje comerciale.

Totuși,  de unde provine termenul „ brand”?

Site-ul amintit specifică faptul că  „brand” provine din vechiul obicei al producătorilor de a marca animalele cu un simbol pentru a indica proprietarul acestora. Potrivit Armeanul.ro, cuvântul este de origine vikingă – BRANDR și reprezenta un instrument de ardere cu care se făceau însemnări. În Evul Mediu era folosit pentru marcarea vitelor, ca semn distinctiv de proprietate, dar și ca o metoda de a identifica și descuraja furtul. De-a lungul secolelor, brandul  a devenit o emblemă pentru a diferenția produsele sau serviciile unei companii de concurență. Brandul comunică valoarea și identitatea firmei către consumator. Astăzi, am ajuns să vedem mai mult decât un logo. Este experiența pe care publicul o are cu compania care furnizează produsul sau serviciul respectiv.

Primele branduri în lume

În 1875, apărea în Marea Britanie prima marcă comercială. Aceasta era ,,Bass Ale”, un simbol distinctiv, „Red Triangle”, pentru a-și marca butoaiele de bere. Dar, în afară de acest simbol, mai sunt și alte branduri vechi cu impact asupra economiei și culturii.

Câteva exemple:  Guinness, fondată în 1759 în Dublin, Irlanda,   una dintre cele mai vechi și mai cunoscute beri din lume. Logo-ul său iconic, format din harpa irlandeză, a devenit un simbol.

Wedgwood, o companie specializată în producția de ceramică fină și porțelan,  a fost fondată în 1759 în Anglia de către Josiah Wedgwood. Twinings este una dintre cele mai vechi companii de ceai din lume fondată în 1706, în Anglia. Hudson’s Bay Company este una dintre cele mai vechi companii comerciale din lume fondată în 1670 în Canada. Era specializată în comerțul cu blănuri și piei. Cadbury: Compania Cadbury este specializată în producția de ciocolată și alte produse de cofetărie și a fost fondată în 1824 în Marea Britanie. Dacă  în Antichitate, marca era folosită ca un simbol al calității și al provenienței, în Evul Mediu, simbolurile și desenele au fost folosite pentru a arăta apartenența la un grup, adică așa cum erau atunci ghildele meșteșugărești, familiile nobile, precum și ținuturile administrative.

 Perioada industrializării

Mai târziu, o dată cu apariția revoluției industriale și implicit a producției de masă, apare concurența și varietatea alegerii pentru consumatori. Potrivit armeanul.ro, concurența a forțat companiile să ia atitudine și să-și evidentieze produsele față de restul, dar să și le protejeze în același timp.

Apar și cadre legale de protejare a mărcilor înregistrate (Franța 1857, Anglia 1862, SUA 1870). Putem spune că de aici începe brandingul modern ceea ce permite firmelor să-și asume oficial produsele, să fie protejați de copii și falsuri. Publicitatea se baza, în mod special, pe mesaje scrise, elementele decorative fiind introduse mai târziu. Publicitatea în perioada industrială se baza pe tipar: ziare și panouri publicitare, afișe aglomerate pe pereții clădirilor.

La începutul secolului XX apar primele branduri recunoscute chiar și azi: Coca-Cola, Michelin, Ford Motor Company, Chanel, Marks & Spencer, Lego.  Este perioada în  care  apar primele agenții de publicitate cu un rol important în creșterea notorietății brandurilor. Acestea erau responsabile de creațiile grafice, sloganuri și motto-uri, precum și de vânzarea a cât mai mult spațiu publicitar pentru branduri. Fiecare brand important își câștiga audiența prin afișe și postere, panouri publicitare, ulterior folosindu-se de canalele media nou apărute: radio-ul și televizorul.

Prima reclamă radio

A fost difuzată în SUA în 1922 și a aparținut companiei Queensboro Corporation care promova vânzarea de apartamente în Jackson Heights. Prețul pentru 50 de minute de difuzare a fost de 50$. Acest moment a reprezentat începutul reclamelor radio, iar până în 1930 aproape toate posturile de radio din SUA difuzau reclame și programe sponsorizate. Totuși, publicitatea radio nu a fost atât de populară. De exemplu, BBC s-a înființat în anul 1922, iar primul lor anunț sponsorizat a fost difuzat de abia în 1973.  Prima reclamă TV a fost difuzată în 1941 de Bulova Watches.

Cultura consumerismului

Această epocă începe în anii ‘50. În SUA clasa mijlocie înflorea, industria auto s-a extins accelerat, iar apariția televizorului color în 1953 a adus brandurile direct în locuințele oamenilor. Pionierul publicității televizate, Rosser Reeves, a conceput Poziția Unică de Vânzare (a se diferenția de slogan), o tactică de advertising, care presupune găsirea atributului unic.

Exemplu:  M&M’s (se topesc în gură, nu în mână) „melts in your mouth, not in your hand”. La începutul anilor ‘60, SUA producea aproape jumătate din bunurile planetei și, pe parcurs ce economia înflorea, veniturile creșteau alături de noi game de servicii și produse.

Exemplu: Industria fast-food Mc Donald’s ajunge unul dintre cele mai mari lanțuri de fast-food la nivel global, cu un branding consistent și memorabil, „arcele aurii” transpuse ulterior în litera „M”, devenind unul din cele mai recunoscute simboluri internaționale. Un alt exemplu al creșterii consumerismului este reprezentat de industria retailului, prin apariția lanțurilor de magazine atât în Europa cât și SUA (Carrefour și Wallmart).

Brandurile încep să se extindă la nivel internațional (L’Oréal, Coca-Cola, Nike).

Deja cumpărătorii nu mai sunt doar consumatori de bunuri, ci consumatori de marcă, iar brandul capătă dimensiuni multiple. Pe lângă atributele produsului: calitate, durabilitate, prospețime, aspect etc., brandul oferă experiență și apartenență, astfel alegerea devine o opțiune personală de prefererințe. Loialitatea față de brand și personalitatea brandului încep să dicteze de acum încolo succesul afacerilor.

Majoritatea brandurilor globale sunt, astăzi, puternice, datorită faptului, că începând cu a doua jumătate a secolului trecut au reușit să transforme consumul într-un stil de viață bazat pe alegere. Oamenii se transformă din consumatori pasivi în ținte active ale mesajelor de brand.

Braduri românești

Una dintre cele mai lungi tradiții în ceea ce privește brandingul este banca CEC. Este, în România, banca cu o istorie de aproape 160  de ani. Alte branduri românești ale căror povești au început să fie scrise acum jumătate de secol, în perioada comunistă: frigiderele Arctic, ciocolata Rom (s-a fondat în 1964) și celebrii biscuiți Eugenia. Alte firme de renume românești specializate în produse de curățenie: Dero şi Triumf (aflat în portofoliul Farmec), firma Dacia, brandul de textile Secuiana şi marca Gerovital, toate au fost construite tot acum circa 50 de ani.

Conform ziarului Financiar, un alt brand renumit de peste 300 de ani de existență provine din industriua berii și este vorba despre celebra bere Timișoreana, brand fondat în 1718, care alături de Borsec, este nu doar cel mai vechi, dar și care nu au fost create și popularizate în comunism.

Politica de naționalizare dusă de partid la jumătatea secolului 20 a făcut să dispară o serie de branduri existente pe piață. Timișoreana și Borsec sunt excepțiile acestei situații.

Totuși, ciocolata Rom și brandul Dacia rămân și astăzi produse cu o atractivitate în rândul consumatorilor. Amintim, de pildă, cum în 2005, brandul ciocolatei Rom a comunicat prima oară celebra vorbă „Epoca de Aur – Partidul te vrea tuns roackere”, acesta fiind un punct de cotitură în readucerea în atenția consumatorilor a ciocolatei românești.

În prezent, Rom este cel mai vândut baton de ciocolată din România, cu peste 30 de milioane de bucăţi vândute pe an, conform datelor din 2013. De asemenea, un alt brand lovit de politica  naționalizării și readus în atenția publicului a fost Dacia.

Venite sub umbrela unor nume mari din Europa, care garantau deja calitatea şi fiabilitatea produselor,  Dacia, preluată de francezii de la Renault și electrocasnicele Arctic, preluate de grupul turc Arcelik au crescut an de an. De exemplu, Dacia a ajuns la finalul anului 2014 să fie marca cu cea mai rapidă creștere din Europa dintre brandurile cu volum. Arctic, fondat în 1968, a cunoscut după ‘90 o evoluție fantastică, cu afaceri de 321 de milioane de euro în 2013 și peste 2400 de angajați.

În ceea ce privește brandurile de actualitate, acestea sau concentrat într-un domeniu cu o dezvoltare puternică în ultimii 20 de ani: IT&C-ul.

În 2001 apare Bitdefender, unul dintre cele mai apreciate servicii de securitate informatică la nivel mondial, cu aproape 500 de milioane de utilizatori în lume.

În 2001 a fost lansat si eMag, ajuns cel mai mare retailer online din România, cu afaceri estimate pentru 2014 de  260 de milioane de euro. Un alt brand important  este compania de smartphone-uri şi tablete, lansată de braşovenii de la Allview.

Alte branduri românești sonore impuse în ultimele două decenii: Ivatherm, Jolidon, Zuzu, Aqua Carpatica, Dedeman, Altex sau F64. Desigur, numărul firmelor românești cu renume pe piață este mult mai mare, ultimiii ani aducând branduri ca: Ami Amalia – brand de haine românești, 5 to go- fondat în 2015 la București, cu o rapidă expansiune din HoReCa, cu sute de cafenele în franciză, Brainia- brand de apă cu vitamine lansat în 2019, NALU- brand românesc de lenjerie lansat în 2016, 3W Label-lansat în 2018, orientat către fashion sustenabil upcycling textile, NOAH Watches- brand de ceasuri de lux fondat în 2015 de antrepenori români, Trisport- platformă și brand de produse sportive pornit în 2015. În ultimul deceniu, brandurile românești vizibile apar mai ales în rândul cafenelelor, modei, mâncărurilor și băuturilor,  precum și în domeniul tech și software.