Agenda zilei de 7 martie ne propune să descoperim lucruri amuzante despre numele noastre.
Este o zi care ne încurajează să aflăm mai multe despre semnificaţiile şi influenţele istorice care stau la baza numelor noastre, ale prietenilor sau membrilor familiilor şi despre cum s-au schimbat tendinţele în materie de nume de-a lungul generaţiilor.
Generaţii diferite vor avea adesea nume diferite, unele mai populare decât altele, iar multe dintre ele create în funcţie de tendinţele vremii.
Ce înseamnă numele nostru? Are rădăcini religioase? Cât de vechi este? Din ce ţară sau cultură provine? Toate acestea sunt întrebări pe care ar trebui să ni le punem astăzi – şi, bineînţeles, cu puţină cercetare, ar trebui să aflăm şi răspunsurile!
Numele noastre pot fi inspirate de o vedetă de film celebră sau de un personaj dintr-o carte de care părinţii erau pasionaţi.
#FunFactsAboutNamesDay este ocazia de a ne întreba părinţii de ce ne-au dat numele pe care îl purtăm sau de a afla mai multe despre istoria numelui de familie de la rudele mai în vârstă.
Pe 7 martie sărbătorim și Ziua puterii plantelor. În zilele noastre se vorbeşte mult despre vegetarianism şi veganism şi, deşi există multe lucruri bune în aceste mişcări, poate fi dificil să eliminăm complet anumite grupe de alimente din dietă.
Însă această zi este ocazia perfectă de a include mai multe frunze în mesele noastre şi de a ne îndrepta spre o dietă mai bogată în plante, lucru pe care mulţi îl fac deja din trei motive principale: sănătate, etică şi mediu.
Deşi a existat recent o recrudescenţă a dietelor care evită produsele de origine animală, alimentaţia bazată pe plante există de mii de ani, atât din motive practice, cât şi etice.
Printre primii susţinători ai vegetarianismului, de exemplu, se numără Buddha şi filosoful grec Pitagora. Cu hashtagul #PlantPowerDay, această zi a fost lansată în 2018 de către compania europeană Alpro, specializată în produse pe bază de plante. A fost înfiinţată pentru a încuraja oamenii să consume mai multe legume şi alte alimente pe bază de plante în cadrul meselor zilnice.
322 î. Hr. – A decedat Aristotel, unul din cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice.
321 – Împăratul Constantin dă un decret prin care se impune ca „Toți judecătorii, orășenii și muncitorii trebuie să se odihnească în venerabila zi a soarelui”. Duminica devine pentru prima oară zi liberă.
1395 – la Brașov, Mircea cel Bătrân, domn al Țării Românești și Sigismund de Luxemburg, Rege al Ungariei încheiau un tratat. Este vorba de baza unei alianțe antiotomane. Mircea cel Bătrân învinsese la 10 octombrie 1394 otomanii lui Baiazid. În acel context, boierii ar fi complotat și l-ar fi îndepărat pe Mircea cel Bătrân. Domnitorul a mers în Ardeal și în acest context a negociat rcuperarea tronului și asigurarea lui Sigismund de loialitatea Țării Românești ca stat antiotoman.
1441 – Iancu de Hunedoara devine voievod al Transilvaniei. El deţine această funcţie pe lângă cea de comite al Timişoarei şi de ban al Severinului (1441-1456).
1471 – Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș, care a fost în patru rânduri domn al Țării Românești, a atacat Moldova, pentru a stăpâni cetatea Chiliei, care a fost dintotdeauna socotită un punct strategic pentru țările dunărene.
1765 – Se naște Nicéphore Niépce, unul din pionierii fotografiei. El a obținut pentru prima oară o imagine fixată pe o placă sensibilă, dându-i procedeului numele de heliografie (a nu se confunda cu heliografele de mai târziu, folosite îndeosebi de ingineri și arhitecți pentru copierea pe o hârtie specială a desenelor executate cu tuș pe hârtie translucidă).
1788 – Se naște Antoine César Becquerel, fizician francez pionier al studiului fenomenelor electrice și de luminiscență. Cunoscut pentru cercetările sale privind spectrul solar, magnetismul, electricitatea și optica. Laureat al Premiului Nobel în domeniul fizicii, în anul 1903, acordat pentru descoperirea fenomenului de radioactivitate spontană.
1875 – Se naște Maurice Ravel, compozitorul francez de mai târziu, autorul a numeroase compoziții, impresionante în stilul lor și din care una devine obsedantă chiar și pentru un afon: bolero-ul în do major, scris ca parte dintr-o viitoare piesă de balet. Această compoziție singulară pe care Ravel a considerat-o un simplu studiu de orchestră a ajuns până la urmă o capodoperă cu un impact în public rar întâlnit devenind, în zilele noastre, lucrarea muzicală cea mai mult interpretată din toate timpurile.
1876 – Alexander Graham Bell primește brevetul pentru o invenție pe care el o numește „telefon”.
1912 – Succesul expediției lui Roald Amundsen la Polul Sud este anunțat public, când legendara navă Fram a ajuns la Hobart, în Australia.
1936 – Germania Nazistă a reocupat Renania demilitarizată, încălcând astfel tratatul de la Versailles și înțelegerile de la Locarno. A fost primul semnal al lui Hitler că pregătește un război de amploare împotriva celor care câştigaseră trofeele Primului Război Mondial.
1950 – Islanda aderă la Consiliul Europei.
1960 – Sovieticii anunță că au selectat primii 20 de cosmonauți pentru pregătirea viitoarelor zboruri spațiale. Dar zborurile s-au împuținat, în loc să se înmulțească.
1968 – TVR a scos revista oficială a primei ediții a Festivalului „Cerbul e Aur”, editată în cinci limbi: română, rusă, engleză, franceză și spaniolă. Nimeni nu se aștepta că, în mai puțin de 6 decenii, festivalul să se degradeze de nerecunoscut.
1973 – Astronomul ceh Luboš Kohoutek descoperă o nouă cometă căreia îi atribuie simbolul C/1973 E1. O nouă cometă este totdeauna motiv de entuziasm, în cercurile de specialitate.
2009 – NASA a lansat sonda spațială Kepler (numită așa după astronomul german Johannes Kepler), cu scopul declarat de a descoperi noi exoplanete asemănătoare Pământului, orbitând în jurul altor „sori”. În acest scop, sonda era dotată cu un telescop special și cu un fotometru anume adaptat scopului propus.
2022 – în Pandemia de COVID-19, numărul global de decese din cauza COVID-19 depășește şase milioane.
