Începem agenda zilei de 18 cu celebrarea zilei mondiale a reciclării, un prilej de creștere a gradului de conștientizare a importanței adoptării unui comportament responabil față de mediu.
Conform Fundației Globale de Reciclare, ultimul deceniu a fost cel mai cald înregistrat vreodată, iar acum ne confruntăm cu o urgență climatică de proporții fără precedent. În fiecare an, „cea de-a șaptea resursă” (reciclabile) economisește peste 700 de milioane de tone de emisii de CO2 (dioxid de carbon), iar această cifră se estimează că va crește la 1 miliard de tone până în 2030.
Ziua Mondială a Reciclării a fost creată în 2018 pentru a ajuta la recunoașterea și sărbătorirea importanței pe care o are reciclarea în protejarea sănătății planetei noastre.
Anual, cu ocazia Zilei Momentelor Penibile, suntem încurajați să celebrăm (sau să uităm) clipele jenante, stânjenitoare, rușinoase din viața noastră care, probabil, ne-au îmboldit, o dată, să ne ascundem chiar și în gaură de șarpe. Oricum, se pare că fondatorii anonimi ai evenimentului din 18 martie și-au dorit că oamenii să-și readucă în minte întâmplările jenante din existența lor și să râdă de ele, eliberându-se, astfel, de acestea. La urma urmei, întâmplări de acest gen pot inspira cele mai bune povești și lecții de viață.
Alte evenimente ordonate în mod cronologic:
1314 – Jacques de Molay, al 23-lea și ultimul Mare Maestru al Cavalerilor Templieri, a fost ars pe rug. Regele Filip IV al Franței l-a arestat în 1307 pe De Molay împreună cu alți templieri, torturându-i pentru a obține mărturii false. După ce De Molay și-a retras mărturia, regele Filip a ordonat sa fie ars pe rug. Sfârșitul Ordinului Templierilor vechi de secole și execuția dramatică a ultimului său lider, l-au transformat pe De Molay într-o figură legendară.
1442 – A început Bătălia de la Sibiu. Iancu de Hunedoara la învins pe Mezid, beiul Vidinului.
1584 – A murit Ivan al IV-lea al Rusiei, numit și Ivan cel Groaznic.
1823 – S-a născut Constantin D. Aricescu, istoric și publicist român, membru din Divanurile ad-hoc, desfășurând o intensă activitate în favoarea unirii principatelor române. Ca director al Arhivelor statului din București, a sistematizat fondul arhivistic. A publicat lucrări istorice privind istoria orașului Câmpulung, revoluția din 1848 și răscoala din 1821.
1833 – S-a constituit la Iași, din inițiativa medicilor Iacob Stanislau Cihac și Mihai Zotta, Societatea de Medici și Naturaliști, prima societate științifică din România.
1855 – După patru ani de construcție, s-a inaugurat podul suspendat de la cascada Niagara, realizat de John Augustus Roebling, primul pod permanent peste râul care alimentează cascada și primul pod suspendat cu trafic feroviar din lume.
1856 – A fost semnat Tratatul de Pace de la Paris, prin care a luat sfâșit războiul din Crimeea. Tratatul a marcat un uriaș pas înapoi pentru Rusia și pretențiile sale de dominație a regiunii.
1858 – S-a născut Rudolf Christian Karl Diesel, inventatorul motorului cu ardere internă, cu aprindere prin compresiune și care îi poartă numele. Deși părea motorul viitorului, Diesel nu s-a impus asupra tuturor tracțiunilor motoare cu carburanți fosili. Îndeosebi automobilele mențin încă motorul Otto (cu bujii).
1866 – Este adoptată Legea învoielilor agricole (legea pentru tocmeli de lucrări agricole şi pentru executarea lor). Legea a fost înăsprită în vremea guvernării conservatoare a lui Lascăr Catargiu, când s-a instituit execuţia silită a tocmelilor agricole.
1871 – A avut loc insurecția populară din capitala Franței, fiind instituită „Comuna din Paris”, un guvern care a condus Parisul începând cu 18 martie și până la 28 mai 1871. Condițiile în care s-a format, decretele sale controversate și sfârșitul violent au făcut, însă, din ea unul dintre cele mai importante episoade politice ale vremii.
1889 – În lipsa succesorilor direcți în linie masculină a Regelui Carol I, s-a apelat pentru desemnarea moștenitorului la fratele mai mare al regelui și la fiii acestuia. Cel de-al doilea fiu al Prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, Ferdinand, în vârstă de 24 de ani, acceptă succesiunea; este înfiat de familia Regală Română și declarat prinț moștenitor la Tronul României, conferindu-i-se și titlul de Alteță Regală Principe de România.
1898 – Phoebe (satelit), o lună a lui Saturn, devine primul satelit descoperit cu ajutorul fotografiilor, făcute în august 1898, de William Henry Pickering.
1900 – E înființat clubul de fotbal olandez Ajax Amsterdam. Este unul dintre cele mai mari cluburi de fotbal din Europa și din lume. Face parte din cercul select de cinci echipe care au primit dreptul de a păstra trofeul Cupei Campionilor Europeni după ce a câștigat competiția între 1971 și 1973. În 1972 a reușit o triplă istorică, obținând și Cupa Campionilor pe lângă cele două trofee interne, campionatul și cupa Olandei.
1906 – Inventatorul român Traian Vuia realizează, la Paris, pe câmpul de lângă Montesson, primul zbor autopropulsat (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul, condus exclusiv prin mijloace proprii de bord.
1909 – S-a născut Barbu Brezianu, istoric şi critic de artă, poet, traducător român. Este cunoscut îndeosebi pentru studiile sale de brâncușiologie, fiind cel care a întocmit prima monografie exhaustivă a lucrărilor sculptorului în țară.
1912 – În România, este adoptată Legea pentru trecerea în proprietatea statului, a moşiilor stăpânite cu caracter de utilitate publică de persoane juridice, pentru a fi vândute ţăranilor în loturi.
1915 – În Romania, la Craiova, apare primul număr al publicaţiei Basarabia, editată ulterior la Bucureşti, iar din septembrie – la Iaşi.
1917 – S-a născut Mircea Ionescu-Quintus, parlamentar român, fost președinte al Partidului Național Liberal și ministru al justiției, scriitor și epigramist.
1937 – S-a născut la Ramnicu-Valcea, compozitorul și cântărețul român de muzică ușoară Horia Moculescu.
1941 – S-a născut popularul cântăreț american Wilson Pickett.
1944 – Masacrul de la Rîbniţa – militarii germani au asasinat aproape 400 de prizonieri, cetăţeni sovietici şi anti-fascişti români aflaţi în închisoare.
1954 – Apare la București, săptămânalul „Gazeta literară”, organ al Uniunii Scriitorilor din România. După 1968 i-a fost schimbată denumirea în „România Literară”, din orinta de a relua o tradiţie a unei gazete mai vechi, editată de poetul Vasile Alecsandri.
1957 – S-a născut Horia Roman Patapievici, scriitor şi eseist, fizician, director al Institutului Cultural român.
1963 – S-a născut Vanessa Williams, actriţă şi cântăreaţă americană, prima femeie de culoare aleasă Miss America, în 1983.
1964 – A încetat din viaţă matematicianul Norbert Wiener, fondatorul ciberneticii, ale cărei principii de bază au fost descrise în opera sa „Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine”.
1965 – Cosmonautul sovietic lt. Alexei Leonov, iese pentru prima dată în afara unei nave spațiale (pentru 12 minute), devenind prima persoană care a pășit în spațiu.
1965 – În Republica Populară Romană, Marea Adunare Natională l-a ales ca președinte al Consiliului de Stat pe Gheorghe Gheorghiu Dej (liderul comunist al României din 1948 până la moartea sa) iar ca președinte al Consiliului de Miniștri a fost ales Ion Gheorghe Maurer.
1989 – În Egipt, o mumie veche de 4400 de ani a fost găsită în Piramida lui Kheops.
1990 – Doi bărbați, îmbrăcați în ofițeri de poliție, au furat 12 pânze (din care trei semnate Rembrandt) de la Muzeul Boston din Massachusetts în valoare totală estimată de aproximativ 500 milioane de dolari. Autorii faptei nu au fost depistați, întrucât au distrus casetele cu înregistrările din muzeu și nu au lăsat amprente, iar operele furate au rămas definitiv pierdute.
1994 – A murit Gina Patrichi, actriţă româncă (filme: „Pădurea spânzuraţilor”, „Trecătoarele iubiri”).
1999 – În România s-a înființat Fundaţia pentru Ştiinţă şi Artă, for ştiinţific şi cultural care îl are ca preşedinte de onoare pe laureatul Premiului Nobel, George Emil Palade, preşedinte pe academicianul Eugen Simion.







