TeleBuzz.ro

Știri scrise de copii și adolescenți

Agenda zilei

7 mai: ziua mondială a parolei, au fost înființate Camerele de comerț și de industrie, a avut loc la Viena premiera Simfoniei a IX-a în Do Minor de Ludwig van Beethoven

7 mai încheie prima săptămână a lunii florilor și o dată cu ea, iată ne bucurăm de temperaturi ridicate care ne îndeamnă să ieșim cât mai mult afară.

Pe 7 mai este marcată ziua mondială a parole. Cu ocazia acestei zile, marcată anual în prima zi de joi din luna mai, în 2026, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) atrage atenția asupra importanței utilizării parolelor puternice și unice în protejarea datelor personale și a conturilor online.

Parolele reprezintă o verigă esențială în lanțul de securitate al vieții digitale.

În acest context, unde atacurile cibernetice și tentativele de furt de identitate sunt tot mai frecvente, parola rămâne prima linie de apărare.

Din păcate, parolele slabe sau reutilizate continuă. STISC recomandă cetățenilor următoarele măsuri pentru protejarea conturilor:

– Crearea unor parole lungi și complexe, care să conțină litere mari și mici, cifre și simboluri;

– Evitarea parolelor comune sau inspirate din date personale;

– Activarea autentificăriirii cu doi factori (2FA);

– Utilizarea unui manager de parole pentru păstrarea sigură a datelor de autentificare;

– Schimbarea regulată a parolelor, în special dacă există suspiciuni privind compromiterea unui cont.

Pentru prima dată oamenii au fost încurajați să stabilească o „zi a parolei”, în care să își actualizeze parolele importante, în anul 2005, de cercetătorul de securitate Mark Burnett în cartea sa Perfect Passwords. Ulterior, în anul 2013, Intel Security a lansat inițiativa de a declara prima zi de joi din mai Ziua Mondială a Parolei, cu scopul de spori conștientizarea utilizatorilor de internet despre necesitatea unei bune securități a parolei.

399 î.e.n. – A murit filosoful grec Socrate. În anul 398 Socrate a fost acuzat de către Meletos, Anytos și Lycon, de crima de a nu recunoaște zeii cetăţii și de a fi introdus divinități noi şi în plus de coruperea tinerilor, aceştia cerând pedepsirea lui cu moartea. După 30 de zile de la pronunţarea sentinţei, timp în care a fost ţinut în lanţuri, Socrate îşi pune capăt zilelor bând otravă. A refuzat propunerea prietenilor săi de a-l ajuta să evadeze. Filosofia lui Socrate este centrată pe cunoaşterea de sine. Socrate a fost primul mare gânditor care a luat fiinţa umană ca obiect de meditație. Una din cugetările sale celebre a fost: „Ştiu că nu ştiu nimic, şi nici măcar asta nu ştiu”…

1775 – Bucovina este ruptă de Austria din trupul Moldovei, în urma cedării sale de către Imperiul Otoman. Bucovina istorică era, la data anexării ei de către Habsburgi (Imperiul Austriac), o parte constitutivă a Principatului Moldovei. Toponimul slav „Bucovina” = „Ţara Fagilor”, preluat ulterior de către austrieci cu aceeaşi semnificaţie („Buchenland”), este atestat documentar pentru prima dată într-un document emis de cancelaria domnească a Moldovei din timpul lui Roman I (la 30 martie 1392).

1824 – A avut loc la Viena premiera Simfoniei a IX-a în Do Minor de Ludwig van Beethoven.

1833 – S-a născut Johannes Brahms, compozitor german de muzică romantică, fiind considerat succesorul lui Beethoven. S-a născut în Hamburg, primele lecții de muzică fiindu-i predate de tatăl său. A început să cânte de mic ca să își ajute cu bani familia, iar la vârsta de 20 de ani a început să compună după ce i-a cunoscut pe Franz List și Joseph Joachim.

1840 – S-a născut Piotr Ilici Ceaikovski, compozitor rus. În 1862, după mai multe turnee, a decis să se stabilească în Viena și să se dedice total compoziției. Prima simfonie, la care a lucrat un deceniu, a finalizat-o în 1876, pentru ca ulterior să își scrie lucrările într-un ritm ceva mai alert. Astfel, între 1877-1885 acesta a mai compus alte trei simfonii. â

1877 – „Gazeta de Transilvania” publică scrisoarea lui George Bariţiu – „Epistolă respectuoasă către femeile noastre”, prin care îndeamna pe româncele din Ardeal să formeze comitete de strângere a donaţiilor pentru ajutorarea armatei române şi a răniţilor de pe frontul războiului pentru independența României.

1877 – Guvernul României a aderat la Convenţia de la Geneva privind Crucea Roşie Internaţională.

1895 – A avut loc demonstraţia funcţionării primei staţii de radiorecepţie, de către savantul rus Aleksandr Popov. Cinstea de a fi desemnat inventatorul transmisiei radio nu i-a revenit lui, deoarece a neglijat să facă o cerere pentru patentarea marii sale invenții.

1897 – A decedat Ion Ghica, personalitate marcantă a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, economist, matematician, scriitor, pedagog, diplomat şi om politic. Ion Ghica a fost de cinci ori prim-ministru: de trei ori al guvernului României (în 1866, în 1866-1867 și în 1870-1871) și de două ori între 1859 și 1860, la Iași și la București, în perioada în care ţările române se uniseră într-un stat, însă păstrau încă două guverne separate. A fost din 1874 membru titular al Societăţii Academice Române și președinte al ei, ales la 18 septembrie 1876 până în 1879, când instituția a fost redenumită în Academia Română. A fost președinte al Academiei Române de mai multe ori. Cartea „Scrisori către Vasile Alecsandri” este capodopera sa de scriitor. Ion Ghica a fost primul care a susținut apariția unei industrii și a unui comerț național. A compus lucrări fundamentale, inclusiv baletele emblematice „Lacul lebedelor”, „Spărgătorul de nuci” și „Frumoasa din pădurea adormită”

1909 – S-a născut Edwin Landa, inventatorul tehnicii fotografice „Polaroid”.

1918 – România, fiind izolată de aliaţii săi din vest, în condițiile prăbușirii frontului rusesc ca urmare a revoluției din Rusia, este forţată să semneze tratatul de pace de la Bucureşti (Buftea) cu Puterile Centrale, tratat rămas neratificat de regele Ferdinand.

1925 – Au fost înființate Camerele de comerț și de industrie.

1931 – S-a născut Amza Pelea, un oltean hâtru şi unul dintre cei mai mari actori de teatru şi film ai României. A impresionat prin forţa pe care a dat-o unor pesonaje precum Nea Mărin sau Mihai Viteazul, demonstrând o versatilitate artistică remarcabilă prin modul în care reuşea să interpreteze roluri de comedie sau istorice. Amza Pellea a rămas în amintirea colegilor şi celor care l-au admirat drept un actor şi un om fără cusur, bun, luminos, cu o forţă interioră impresionantă.

1937 – A murit George Toparceanu, poet, prozator și ziarist literar, autorul „Parodiilor originale” si al „Baladelor vesele și triste”. A fost memorialist și publicist, membru corespondent al Academiei Române, cunoscut pentru umorul și spiritul său satiric. Supranumit „poetul Rapsodiilor”, a fost o figură marcantă a revistei Viața Românească. În 1926, a fost laureatul Premiul Național pentru Poezie.

1946 – A avut loc „Procesul Marii Trădări Naţionale” intentat Mareşalului Ion Antonescu şi colaboratorilor săi.

1986 – Miracolul de la Sevilla. 70.000 de oameni umpleau stadionul „Ramon Sanchez Pizjuan” din Sevilla până la refuz pentru a urmări finala Cupei Campionilor Europeni dintre Steaua și Barcelona. La finalul celor 90 de minute scorul era egal 0 la 0. După prelungiri nicio echipă nu a reușit să înscrie, așa că s-a ajuns la loviturile de departajare. Helmut Duckadam, portarul Stelei, a stabilit câștigătoarea. Cele patru penaltiuri apărate i-au adus porecla de „Eroul de la Sevilla”. Steaua devenea campioană Europei.

1987 – A fost anunţată oficial, extragerea primelor cantităţi de ţiţei din subsolul marin al platoului continental românesc al Marii Negre.

1990 – Doi schiori norvegieni, fără câini şi alte mijloace de transport, au ajuns cu bine la Polul Nord.

1999 – Un papă într-o tară ortodoxă. Ioan Paul al II-lea devine primul papă care vizitează o țară majoritar ortodoxă după Marea Schismă din 1054. A fost și prima vizită a unui papă în România. A fost primit la aeroport de Emil Constantinescu și de Patriarhul Teoctist. Papa a sărutat pământul României și a numit țara „Grădina Maicii Domnului”.

2007 – A decedat Octavian Paler, una dintre cele mai complexe personalități culturale ale României postbelice, oscilând între postura de intelectual public, scriitor, eseist, ziarist și critic al regimului comunist și postcomunist.