1 aprilie, ATENȚIE LA PĂCĂLELI ȘI FARSE!

În fiecare an, la 1 aprilie, întreaga lume marchează ziua internaţională a păcălelilor, un prilej universal pentru oameni de a face surprize prietenilor şi apropiaţilor, dar şi duşmanilor, unele menite să provoace buna-dispoziţie, altele, nereuşite, care nu fac decât să stârnescă indignare. În fapt, momentul marchează o sărbătoare generică a umorului, sub cele mai năstruşnice forme, însă, în unele zone ale lumii, sărbătoarea ia forma unor tradiţii, însoţite de o bogată simbolistică, păstrate de sute de ani.

Deși originea datei de 1 aprilie asociată cu ziua păcălelilor nu este cunoscută, există mai multe teorii despre cum a început această tradiție. Potrivit mai multor relatări, în epoca Franței medievale, în 1582, când Papa Grigorie al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, mutând Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie, au fost persoane care nu au aflat la timp ori au refuzat schimbarea și au continuat să sărbătorească Anul Nou în aprilie, motiv pentru care au devenit ținta farselor. De asemenea, legătura a existat și în Europa medievală, de pe vremea când se organiza un festival de primăvară numit „Ziua Nebunilor” (Fool’s Day). Potrivit altor teorii, tradiția păcălelilor de 1 aprilie ar proveni și din cauza vremii capricioase de primăvară, care poate păcăli oamenii odată cu schimbările bruște de temperatură.

Oriunde este marcată în lume, de la tradițiile locale precum aruncatul cu făină, în unele țări (India, Nepal), până la farsele din media, Ziua păcălelilor aduce oamenilor zâmbetul pe buze.

Tot în aceeași zi este comemorată ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.

La 1 aprilie 1941, un grup de aproximativ 3.000 de persoane din mai multe sate de pe Valea Siretului (Bănila Moldovenească, Dăvideni, Trestiana, Iordănești, Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Cupca, Corcești, Suceveni) au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre granița cu România, purtând un steag alb cu însemne religioase, icoane, prapuri și cruci din cetină. Când s-au apropiat la mai puțin de 3 kilometri de punctul de graniță Fântâna Albă, în locul numit Poiana Varnița, grănicerii sovietici au deschis focul și au tras în plin, ucigând bătrâni, copii, femei, pe care i-au aruncat, apoi, în gropi comune, unii fiind îngropați de vii. O relatare a evenimentelor a fost făcută de unul dintre puținii supraviețuitori, profesorul Gheorghe Mihailiuc (1925-2005), în cartea sa „Dincolo de cuvintele rostite”, publicată în 2004, la editura Vivacitas din Hliboca. Acesta descrie ce s-a întâmplat la Fântâna Albă pe 1 aprilie 1941 ca pe un „masacru”, un „genocide” și un „măcel”.

Cea mai veche sărbătoare din calendarul mediului este ziua internaţională a păsărilor, sărbătorită în 1 aprile încă din anul 1906, şi are la baza Convenţia pentru apărarea păsărilor care promoveză principii legate de importanţa lor în ecosistemul planetei. În lume trăiesc peste 10.000 de specii de păsări şi 12% dintre ele sunt în pericol să dispară în următorul secol, iar supravieţuirea lor depinde de sprijinul pe care toţi oamenii planetei trebuie să-l acorde măsurilor de conservare şi protejare a acestora.

În România, această sărbătoare îşi are originea în perioada dintre cele două războaie mondiale, când era sărbătorită mai ales în şcoli. Elevii instalau în acea zi, sau în duminica apropiată, cuiburile artificiale pe care le construiseră pentru păsari în timpul iernii. Societatea Ornitologică Română a stimulat profesorii de biologie să reînvie această zi tradiţională a păsărilor şi, din luna martie a anului 1994, Ziua Păsărilor este sărbătorită în fiecare an în România.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1096 – Cruciada țăranilor. Este parte a primei cruciade și a durat cu aproximație șase luni, din aprilie până în octombrie 1096. Mai este cunoscută cu alte nume: Cruciada populară, Cruciada maselor, Cruciada săracilor sau Cruciada calicilor.

1582 – Regele Carol al IX-lea al Franței ordonă schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian și renunțarea socotirii Anului Nou de la 1 aprilie. Este cel mai probabil că în această schimbare își are originea obiceiul farselor și păcălelilor de 1 aprilie care s-a răspândit din Franța în întreaga lume.

1778 – Designerul Oliver Pollock din New Orleans, a conceput simbolul dolarului american ($).

1815 – S-a născut Otto von Bismarck, cancelar al Reichului german, în timpul împăratului Wilhelm I (d. 1898). A fost artizanul unificării Germaniei de la 1871.

1824 – Domnitorul muntean Grigore Ghica aprobă propunerea arhitectului Hartl și a inginerului Freiwald de pavare a străzilor bucureștene cu piatră cioplită. Această acțiune va continua susținut pe toată durata domniei lui Grigore Ghica (1822-1828).

1859 – Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și Moldovei a fost recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris.

1866 – A fost înfiinţată Societatea Literară Română, actuala Academie de Ştiinţe a României. Societatea Literară Română devine în 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 Academia Română. Cu acest prilej, episcopul Buzăului, Dionisie Romano, a donat biblioteca căpitanului Constantin Cornescu-Oltelniceanu (6.000 de volume şi 400 de manuscrise), punându-se astfel bazele Bibliotecii Societăţii Literare Române.

1873 – Vasul cu aburi britanic RMS Atlantic se scufundă în largul insulei canadiene Nova Scoția din Oceanul Atlantic, provocând moartea a 547 de persoane. SS Atlantic a fost un transatlantic al White Star Line care a operat între Liverpool, Regatul Unit, și New York City, Statele Unite. În timpul celei de-a 19-a călătorii a navei, la 1 aprilie 1873, ea a lovit stâncile și s-a scufundat în largul coastei Nova Scoției, Canada. A rămas cel mai mortal dezastru maritim civil din Oceanul Atlantic de Nord până la scufundarea SS La Bourgogne pe 2 iulie 1898 și cel mai mare dezastru pentru White Star Line înainte de pierderea Titanicului în aprilie 1912.

1873 – S-a născut Emmanuel de Martonne, geograf și pedagog francez. Cunoscut în Regatul României în Perioada interbelică pentru contribuțiile sale esențiale la trasarea granițelor României Mari, precum și la studierea riguroasă, pentru prima dată în istoria științei, a geografiei României și a Munților Făgăraș, pe care i-a numit „Alpii Transilvaniei”.

1878 – Mihail Kogălniceanu înaintează consulului general al Rusiei la București, D.F. Stuart, o notă de protest în legătură cu ocuparea de către trupele țariste care participaseră la războiul ruso-româno-turc, a unor localități din România.

1891 – William Wrigley înființează compania producătoare de gumă de mestecat care-i poartă numele (Wm. Wrigley Jr. Company).

1894 – În România se înfiinţează Banca Agricolă cu capital românesc (8.000.000 lei), având sucursale în toate judeţele ţării.

1904 – România aderă la Convenția internațională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866.

1910 – A fost înfiinţată de către Spiru Haret, Comisia Istorică a României, pentru publicarea în ediţii critice a cronicilor româneşti şi a altor izvoare (documente interne şi inscripţii din secolele XIV-XVIII și a cronicilor străine care tratau despre ţările române, monumente vechi literare, etc.).

1912 – Se înfiinţează la Cotroceni în București, România, Şcoala militară de pilotaj, condusă de maiorul Ion Maori. Şcoala a contribuit la pregătirea a numeroşi piloţi, mulţi dintre ei acoperindu-se de glorie în timpul Primului Război Mondial.

1918 – Este desfiinţată vama de la Ungheni, graniţa de la Prut fiind mutată pe Nistru, eveniment petrecut în urma votări unirii Republicii Democratice Moldoveneşti cu patria mamă România, la 27 martie 1918.

1918 – Se înființează Royal Air Force (RAF), Aviația Militară a Marii Britanii. RAF a avut după acest moment un rol de primă importanță în istoria militară britanică, în special în timpul celui de-al doilea război mondial și în unele conflicte mai recente.

1919 – România trece la Calendarul gregorian (calendarul pe stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5 martie 1919.

1921 – Se înființează Opera Româna din București. Deși existența unei trupe artistice românești de teatru liric, sub numele de Compania Opera Română, s-a făcut cunoscută încă din 1885, instituționalizarea și deci înființarea Operei Române ca instituție finanțată de la buget, s-a realizat abia în 1921. Premiera absolută s-a făcut cu opera Lohengrin, sub bagheta lui George Enescu.

1948 – Forțele sovietice din Germania blochează căile de comunicație către sectoarele de ocupație american, britanic și francez din Berlin, declanșând astfel prima criză a Războiului Rece.

1959 – S-a născut Helmuth Duckadam, fotbalist român. A jucat la echipele Steaua Bucureşti şi Constructorul Arad. După 4 sezoane la gruparea arădeană, este transferat la Steaua Bucureşti, unde se impune treptat ca titular. Este supranumit „Eroul de la Sevilla”, după ce în finala Cupei Campionilor Europeni cu FC Barcelona a apărat toate cele patru lovituri de departajare consecutive, executate de Alesanco, Pedrazza, Alonso şi Marcos, având o contribuţie enormă la câştigarea trofeului de către Steaua Bucureşti.

1960 – NASA lansează primul satelit meteorologic.

1960 – Satelitul TIROS-1 transmite prima imagine de televiziune din spațiu.

1976 – Fondarea companiei Apple Computers, de către Steve Jobs și Steve Wozniak, care va lansa în anii ’80 computerul personal Macintosh. Acestea au fost construite de mână de către Wozniak și prima dată arătate publicului la Homebrew Computer Club. Apple I a fost vândut ca o placă de bază (cu procesor, memorie RAM), mai puțin decât ceea ce este astăzi considerat un computer personal.

1979 – Iran devine republică islamică în urma răsturnării șahului printr-un vot de 99%.

1997 – Cometa Hale-Bopp clasată printre primele opt ale secolului ca mărime și luminozitate, s-a aflat cel mai aproape de Soare, la 138 milioane de km și a atins un maxim de luminozitate.

2001 – Olanda a devenit prima țară din lume care a legalizat căsătoriile între persoane de același sex.

2002 – Olanda, a devenit prima țară din lume unde eutanasia a fost legalizată în anumite condiții.

2002 – Ministerul Culturii și Cultelor a instituit Premii Naționale Anuale pentru spectacole realizate de teatrele românești în ultimele 12 luni.

2003 – Orașul Constanța a devenit port liber.

2004 – Google Inc. a lansat serviciul Gmail.

2009 – Albania și Croația devin membre NATO.

2020 – Turneul de tenis de la Wimbledon ediția 2020 a fost anulat pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, din cauza răspândirii COVID-19 în Regatul Unit.