30 aprilie: ziua internațională a jazzului, ziua onestității și ziua infanteriei române
Iată-ne în ultima zi din luna aprilie cu gândul ziua de 1 mai, una liberă prin lege.
Începem agenda zilei de 30 aprilie cu sărbătoarea zilei internaționale a jazzului, o zi dedicată celebrării unui gen muzical care a adus bucurie și inspirație în viețile multora dintre noi.
În noiembrie 2011, UNESCO a proclamat oficial ziua de 30 aprilie, ca ziua internaţională a Jazz-ului, cu scopul de a evidenţia rolul diplomatic al jazz-ului, de a uni oamenii şi de a promova înclinaţiile culturale din toate colţurile lumii. Cu această ocazie, pe întregul glob, toată lumea cântă jazz.
„Jazzul nu are o definiție. Pentru a înțelege jazzul, trebuie să îi simți pulsul, să te pierzi în sunetele lui și să îl lași să-ți inunde sufletul. Este cea mai democratică formă de muzică: a preluat sunetele, mișcările și ritmurile oricărei forme de muzică din toate țările în care a călătorit” spune compozitorul și cântărețul Shankar Mahadevan.
Jazzul a apărut în Statele Unite ale Americii, în orașul New Orleans, la începutul secolului XX și s-a răspândit rapid în întreaga lume datorită ritmului său energic și inovator. Astăzi, jazzul continuă să fie o forță culturală importantă, care inspiră și încântă oameni din toate colțurile globului. În România, muzica jazz a început să fie auzită încă din anii ’20, sub îndrumarea lui Emil Berindei, care la întoarcerea sa din străinătate a fondat trupa The Hot Chaps. Cu toate acestea, abia în anul 1964 au fost deschise primele cluburi de jazz din țară, iar la radiourile locale au început să fie difuzate emisiuni cu acest gen muzical.
Ziua Onestităţii sărbătorită în aceeași zi și în citită dedicat acestei calități: „Onestitatea este cea mai bună politică” (Benjamin Franklin). Când afirmâm: „toţi oamenii mint” ne includem, automat, şi pe noi. În general, aşa este, dar… sunt şi oameni care nu mint – chiar dacă ne referim numai la copii. Un exemplu împotriva generalizărilor. Generalizările dăunează. Ziua Naţională a Onestităţii (în Statele Unite ale Americii) a fost inventată de un scriitor, fost secretar de presă american: Hirsh Goldberg. A ales ultima zi din lună în ideea că în prima zi e Ziua Păcălelilor (a minciunilor, altfel spus) – şi, dacă începe cu minciuni, să se termine cu adevăruri – dar şi pentru că în 30 aprilie 1789 a fost investit în funcţie primul preşedinte al Statelor Unite ale Americii: George Washington. În Italia se pare că este sărbătorită în luna decembrie, în prima duminică înainte de Crăciun. Conceptul pe care îl încurajează această sărbătoare este cel al întrebărilor directe şi al răspunsurilor oneste. Dificil, corect! Dacă vrem să fim oneşti trebuie să începem cu noi. Trebuie să acceptăm adevăratele sentimente pe care le avem pentru cineva sau ceva, să ne înţelegem şi să ne acceptăm motivaţiile – abia apoi vom reuşi să fim oneşti cu ceilalţi. Ce-ar fi să sărbătorim şi în România Ziua Onestităţii?!
Ziua Infanteriei Române este sărbătorită la 30 aprilie, aceasta fiind data la care în anul 1830, a luat naștere Infanteria ca armă modernă a Principatelor Române. Înființarea Infanteriei a fost posibilă după semnarea Tratatului de la Adrianopol (2/14 septembrie 1829), încheiat între Rusia și Turcia în urma războiului ruso-turc. Acesta prevedea că Țările Române obțin dreptul să-și organizeze „un număr de gărzi înarmate pământene”, ceea ce însemnă să-și înființeze propria lor putere militară, „ale cărei număr și întreținere aveau să fie stabilite de domni împreună cu divanele lor”. Infanteria rămâne una dintre cele mai importante arme din compunerea Forțelor Terestre – categoria de forțe de bază a Armatei României – care a contribuit hotărâtor la câștigarea marilor bătălii din istoria poporului român.
La 30 aprilie, Armata României sărbătoreşte Ziua Logisticii Militare. Termenul „logistică” a fost utilizat pentru prima oară în domeniul militar, logistica fiind considerat ramura artei războiului care se ocupă de mişcarea şi aprovizionarea trupelor. Conceptul a evoluat din nevoia forțelor militare de a se aproviziona în timpul războaielor. Inițial ea s-a numit intendență. Astfel, acest termen al logisticii, defineşte o practică foarte veche. Noaptea Valpurgiei (sau Walpurgisnacht) este o sărbătoare tradițională europeană, celebrată în fiecare an în noaptea de 30 aprilie spre 1 mai. Numele provine de la Sfânta Walburga, o stareță din secolul al VIII-lea, a cărei canonizare a fost sărbătorită pe 1 mai. În mod ironic, deși poartă numele unei sfinte, noaptea este asociată cu forțe supranaturale. Conform folclorului german, aceasta este considerată Hexennnacht (Noaptea Vrăjitoarelor), momentul în care vrăjitoarele se adună pe muntele Brocken din masivul Harz pentru a se întâlni cu forțele demonice. Se aprind focuri mari pentru a alunga spiritele rele și vrăjitoarele, dar și pentru a celebra simbolic sosirea primăverii și victoria luminii asupra iernii. Este populară în Germania, dar și în țările nordice (Suedia, Finlanda) sau în Europa Centrală, având adesea un caracter de festival comunitar cu dansuri și cântece.
Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:
1006 – SN 1006, cea mai strălucitoare supernovă din istorie, a apărut pe cer în constelația Lupus și a fost observată în Elveția, China și Egipt. SN 1006 a fost o supernovă, văzută pe Pământ începând cu anul 1006 d.Hr. A fost evenimentul stelar cu cea mai mare magnitudine aparentă din istoria înregistrărilor, ajungând la o magnitudine vizuală de aproximativ -7.5. Rămășița de supernovă a acestei explozii a fost identificată abia în 1965, când Doug Milne și Frank Gardner au utilizat radiotelescopul de la Observatorul Parkes pentru a demonstra că ceea ce era anterior cunoscut drept sursa radio PKS 1459-41, din apropierea stelei Beta Lupi, părea a fi un înveliș circular de 30 de arcminute. De-a lungul următorilor ani, au fost detectate atât emisiile de raze X cât și cele de lumină vizibilă ale acestei rămășițe, iar în 2010, H.E.S.S. observatorul de raze gamma a anunțat detectarea unei emisii de radiații gamma de la rămășiță.
1638 – Patriarhul Chiril Lukaris sfințește Mănăstirea Podgoria Copou din Iași, ctitorie a domnului Vasile Lupu.
1789 – Pe terasa de la Federal Hall din Wall Street, New York, George Washington depune jurământul, devenind astfel primul președinte al Statelor Unite.
1803 – SUA cumpără de la Franța teritoriul.
1835 – Împăratul rus Nicolae I sancţionează decizia Consiliului de Miniştri de a permite duhoborilor (membri a două secte creştine apărute în Rusia la începutul secolului XVIII-lea), care au locuit în Delta Dunării şi se înapoiau în Rusia, să se stabilească printre coreligionarii lor din Basarabia ţaristă.
1848 – A avut loc la Blaj prima adunare politică a românilor din Transilvania, pe Cîmpia Libertăţii – Adunarea din duminica Tomii.
1857 – S-a introdus în București iluminatul public cu lămpi cu petrol lampant, capitala României fiind primul orasș din lume luminat astfel.
1860 – În Moldova (Principatele Unite) se formează un nou guvern în frunte cu Mihail Kogălniceanu.
1881 – Se constituie Partidul Naţional Român (P.N.R.) prin unificarea Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria cu Partidul Naţional din Transilvania. Crearea partidului şi adoptarea programului său au grupat pentru prima dată toate elementele politice din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, pe baza unei platforme programatice şi de acţiune comune.
1896 – Se adoptă Legea învățământului primar și normal-primar (Legea Poni). Prin aceeași reglementare se înființează Casa Școalelor, care va avea în atribuție administrarea fondurilor destinate construirii de edificii școlare și achiziționarea mobilierului aferent.
1897 – Mihail Sadoveanu debutează în ziarul umoristic „Dracul” din București sub pseudonimul „Mihai din Pașcani”, viitorul romancier publică schița umoristică de 40 de rânduri sub titlul „Domnișoara Mxxxx Falticeni”. Este unul dintre cei mai importanți și prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani.
1902 – A avut loc premiera operei „Pelléas si Melisande” de Claude Debussy. Este o operă (dramă lirică) în 5 acte şi 19 tablouri de Claude Debussy, după un libret de Maurice Maeterlinck. Premiera operei a avut loc la „Opéra-Comique” din Paris în ziua de 30 aprilie 1902.
1912 – La Bender (Tighina), gubernia Basarabia, începe să apară azeta politică, socială şi comercială – „Bessarabskii telegraf”, prima publicaţie periodică din acest oraş.
1920 – În România intră în vigoare Legea pentru organizarea Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, în atribuțiile căruia intrau: „pregatirea, aplicarea și supravegherea aplicării legilor privitoare la asigurările sociale”.
1937 – În Filipine a avut loc un plebiscit referitor la dreptul femeilor de a vota. Au putut participa doar bărbații care, în majoritate (peste 90%), au fost de acord ca femeile să se bucure de acest drept.
1939 – Franklin D. Roosevelt este primul președinte care a apărut pe postul de televiziune.
1945 – În timp ce trupele sovietice se apropiau de Berlin, Adolf Hitler și Eva Braun, s-au sinucis împreună, după ce au fost căsătoriți o zi. În aceeași zi, Armata Roșie arborează drapelului sovietic pe clădirea Reichstagului din Berlin.
1948 – A fost create Organizația Statelor Americane (OSA), o organizație internațională guvernamentală cu sediul la Washington cu 35 de state membre și 24 de observatori permanenți care are ca obiective principale securitatea continentală si soluționarea pașnică a conflictelor dintre statele membre.
1949 – A fost fondat Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin” din Timișoara.
1983 – A murit George Balanchine, coregraf de origine rusă, unul dintre fondatorii școlii americane de balet, părintele baletului abstract.
1990 – Deschiderea, la Lisabona, a Centrului Nord-Sud al Consiliului Europei.
2001 – Tratatul de la București semnat la 30 aprilie 2001 numit și Tratatul de prietenie și colaborare între România și Republica Macedonia (azi Republica Macedonia de Nord).
2001 – Milionarul american Dennis Tito, primul turist spațial, decolează pe o navetă rusească cu destinația Stația Spațială Internațională.
2004 – A fost observat SASSER, un „Computer worm”, care doar în câteva zile a infectat o mare parte din computerele din lumea întreagă.







