Agenda zilei pentru 9 mai este plină cu multe informații, dar cea mai importantă este cea triplă semnificație simbolică pentru România: Ziua Independenței, când România a devenit stat independent, Ziua Victoriei, care marchează victoria Puterilor Aliate în fața Germaniei naziste și Ziua Europei.
Primul dintre evenimente este proclamarea României ca stat independent, la data de 9 mai 1877. La acea dată, trupele românești trecuseră Dunărea și începeau lupta împotriva Imperiului otoman, care, până atunci, a fost puterea suverană a țării noastre. Acest eveniment a constituit primul pas, conform părerii istoricilor, către făurirea statului românesc modern.
Un alt eveniment marcat la 9 mai, de această dată de importanță mondială, este capitularea Germaniei naziste în fața Puterilor Aliate. Astfel s-a încheiat cea mai sângeroasă pagină de istorie din ultimul secol: cel de-al doilea război mondial. Peste 60 de milioane de oameni au pierit în cei șase ani de război. Încheierea războiului a marcat și o nouă împărțire a Europei, în două tabere. De-abia la sfârșitul anului 1989 blocul comunist s-a prăbușit și statele din estul continentului și-au regăsit calea spre democrație.
În sfârșit, pe 9 mai este sărbătorită și ziua Europei. La această dată, în 1950, la 5 ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ministrul francez de Externe, Robert Schuman, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat, potrivit europa.eu. Propunerea este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene. Ideea privind marcarea unei Zile a Europei a fost introdusă de Consiliul Europei în 1964. Comunitățile Europene au luat decizia, în 1985, de a institui această zi la data de 9 mai. Uniunea Europeană (UE) este formată din 27 de state membre, care colaborează pentru pace și prosperitate economică. Fondată inițial de 6 țări în 1958, UE s-a extins succesiv, cea mai recentă modificare fiind ieșirea Marii Britanii în 2020. Majoritatea folosesc moneda Euro și fac parte din spațiul Schengen. Țările membre UE sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia (Republica Cehă), Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania (cea mai populată, ~83.6 mil. loc.), Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda (Țările de Jos), Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.
Un alt eveniment marcat in data de 9 mai este și ziua mondială a păsărilor migratoare. Această zi este evidențiată oficial în două zile, corespunzător celor două perioade principale de migrație:
– Sâmbătă, 9 mai 2026 (etapa de primăvară)
– Sâmbătă, 10 octombrie 2026 (etapa de toamnă)
Această sărbătoare are loc anual în a doua sâmbătă a lunilor mai și octombrie. Conform campaniei oficiale World Migratory Bird Day, scopul este de a atrage atenția asupra amenințărilor cu care se confruntă păsările călătoare și importanței protejării habitatelor lor.
Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare a fost aleasă în 2006. Aceasta a fost înființată de Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (CMS) și de Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice (AEWA). Migrația păsărilor este considerată un miracol natural, căci aceste vietăți zboară mii de kilometri pentru a găsi un habitat potrivit pentru a da naștere puilor și pentru a-i crește. Ceea ce este fascinant e modul în care pot naviga cu o precizie uluitoare pe distanțe atât de lungi. Modul în care fac acest lucru este încă un mister. Păsările migratoare au nevoie de protecție, pentru că de-a lungul călătoriilor lor, ele întâmpină o mulțime de probleme, în special cauzate de activitatea umană. Din cauza așezărilor umane răspândite pe zone imense, păsările migratoare pierd zonele în care pot poposi în zborurile lor lungi. Acest lucru afectează rata lor de supraviețuire. Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare este, astfel, o unealtă perfectă pentru a transmite acest mesaj la nivel global.
În fiecare a doua sâmbătă a lunii mai, Organizaţia Mondială a Comerţului Echitabil (World Fair Trade Organization – WFTO) sărbătoreşte Ziua mondială a comerţului echitabil pentru a pune în lumină puterea de transformare a modelului de afaceri de comerţ echitabil şi impactul său pozitiv asupra vieţii oamenilor şi comunităţilor. Această zi a fost iniţiată de Organizaţia Mondială a Comerţului Echitabil în 2004, instituţia fiind înfiinţată cu 15 ani mai devreme, în 1989. WFTO este o asociaţie globală formată din 324 de organizaţii din peste 70 de ţări. Ziua mondială a comerţului echitabil celebrează comerţul echitabil ca o contribuţie tangibilă în lupta împotriva sărăciei şi a exploatării, a schimbărilor climatice şi a crizei economice care are cel mai mare impact asupra celor mai vulnerabile populaţii ale lumii. Comerţul trebuie să ofere mijloace de trai durabile prin dezvoltarea oportunităţilor pentru producătorii mici şi dezavantajaţi. Această zi a fost iniţiată de Organizaţia Mondială a Comerţului Echitabil în 2004, instituţia fiind înfiinţată cu 15 ani mai devreme, în 1989. WFTO este o asociaţie globală formată din 324 de organizaţii din peste 70 de ţări. Ziua mondială a comerţului echitabil celebrează comerţul echitabil ca o contribuţie tangibilă în lupta împotriva sărăciei şi a exploatării, a schimbărilor climatice şi a crizei economice care are cel mai mare impact asupra celor mai vulnerabile populaţii ale lumii. Comerţul trebuie să ofere mijloace de trai durabile prin dezvoltarea oportunităţilor pentru producătorii mici şi dezavantajaţi.
Și o zi mai bizară, ziua memorială a șosetei pierdute este marcată anual la data de 9 mai. O şosetă, ce se face brusc nevăzută, căutată îndelung şi apoi uitată. Să existe, oare, un fel de Triunghi al Bermudelor unde sunt date dispărute şosete, ori o creatură ciudată asemănătoare kraken-ului din folclorul scandinav trăieşte în maşina de spălat şi le înghite? Acest mister a dus la crearea acestei sărbători inedite, Ziua memorială a şosetei pierdute. Sosetele au apărut din nevoia de a proteja tălpile, de a atenua asprimea încălţămintei rudimentare şi de a proteja de frig. Știați că șosetele sunt singurul accesoriu vestimentar care, fără pereche, este inutil? Cine și-ar dori să își încălzească doar un picior? Și dacă chiar am fi puși în fața acestei alegeri, ce picior am alege ca să îl încălzim? De aceea, chiar dacă această zi nu este una recunoscută oficial, Ziua Internațională a Șosetelor Pierdute luptă pentru o cauză nobilă.
Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:
1386 – Cea mai veche alianță. Acum 640 de ani, Anglia și Portugalia semnau un tratat de alianță. Documentul este în vigoare și în prezent. Este cea mai veche alianță care încă există. Anglia a ajutat Portugalia în luptele sale cu maurii și cu spaniolii pentru independență. Ca multe alianțe medievale, și aceasta a fost confirmată cu o nuntă regală. Tratatul original, de acum 638 de ani, este păstrat la arhivele portugheze. Alianța a fost reconfirmată de multe ori de-alungul istoriei, cel mai recent în 2022.
1502 – Cristofor Columb părăseşte Spania pentru cea de-a patra şi ultima călătorie către „Lumea Nouă”.
1837 – S-a născut inginerul și industriașul german Adam Opel. A fondat compania germană constructoare de automobile Adam Opel Gmbh cu sediul la Russelsheim, oraș în care el s-a născut și a murit.
1877 – Ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a declarat, în plenul Parlamentului, în numele guvernului, că România rupe legăturile cu Turcia și se declară independentă.
1918 – A decedat George Coşbuc, poet român ardelean. A fost un poet, critic literar, ocazional și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. Poezia sa aparține patrimoniului cultural național și, deși este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbările școlare sau populare, creația sa îl recomandă drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvârșit și un autor canonic, care nu poate lipsi din manualele școlare nici în ziua de azi.
1935 – Se deschidea, până la data de 9 iunie, printr-o ceremonie solemnă în Parcul Carol, prima ediţie a Festivalului „Luna Bucureştilor”, desfăşurat sub îndrumarea primarului Capitalei Alexandru Donescu. Punctul de atracţie a fost expoziţia urbanistică din Parcul Carol, apreciată de contemporani ca o adevărată „istorie vie a oraşului”.
1939 – S-a născut Ion Ţiriac, campion de tenis român, om de afaceri.
1942 – S-a născut Cornel Chiriac, jurnalist român, realizator de emisiuni radio, producător de formații muzicale, publicist și toboșar de jazz.
1955 – Republica Federală Germania intră în NATO.
1960 – SUA au devenit primul stat care a legalizat pilula contraceptivă.
1979 – La cea de-a XII-a ediţie a Campionatului european de gimnastică de la Copenhaga, Nadia Comăneci câştigă, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut şi intră în posesia trofeului – performanţă unică în istoria competiţiei.
1994 – România obţine statutul de partener asociat al Uniunii Europei Occidentale.
1994 – Senatul SUA aprobă aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică.
2003 – A avut loc o premieră mondială medicală la Clinica de Urologie și Transplant Renal din Cluj: un bărbat a fost operat concomitent în partea stângă și în partea dreaptă a corpului, folosindu-se o singură cale de acces.
