Un citat pentru ziua de duminică:

„Nu contează cât de încet mergi, atât timp cât nu te oprești.” – Confucius

În fiecare an, la data 26 aprilie, comunitatea internațională marchează ziua mondială a proprietății intelectuale, un prilej de a evidenția rolul important al drepturilor de proprietate intelectuală în stimularea creativității, inovării și dezvoltării economice.

În anul 2026, ziua mondială a proprietății intelectuale aduce în prim-plan legătura dintre proprietatea intelectuală și sport: „Alege Originalul, Alege Sigur! Pe Locuri, Fiți Gata, Inovați!”.

Tema subliniază modul în care brevetele, mărcile, desenele și drepturile de autor susțin performanța sportivă, progresul tehnologic și siguranța consumatorilor. Această dată a fost aleasă ca urmare a intrării în vigoare la 26 aprilie 1970 a Convenției de înființare a Organizației Mondiale pentru Proprietate Intelectuală (WIPO). În anul 2000, statele membre ale organizației au stabilit marcarea Zilei mondiale a proprietății intelectuale pentru recunoașterea eforturilor inventatorilor și a persoanelor care prin eforturile lor creatoare reușesc să aducă rezultatele muncii lor în slujba comunității. În plus, această zi atrage atenția asupra importanței rolului creativității și inovației umane pentru construirea unei lumi mai bune.

În aceeași zi se sărbătorește ziua internațională a covrigului, acel simbol simplu, dar profund, care a străbătut secolele, granițele și culturile – rotund ca soarele, răsucit cu migală și încărcat cu tradiție, legendă și savoare.

Legenda spune că primii covrigi au fost creați în jurul anului 610, de către călugării creștini din sudul Franței sau nordul Italiei, care răsuceau bucăți de aluat dospit în forma brațelor încrucișate – un simbol al rugăciunii. Aceste delicii erau oferite copiilor ca recompensă pentru învățarea rugăciunilor, iar numele „pretiola” (mică recompensă) i-a consacrat.

În țara noastră, covrigul are o istorie bogată, mai ales în zona Buzăului, unde „covrigul de Buzău” a devenit brand național. Se spune că ar fi fost adus de negustorii greci sau armeni în secolul al XIX-lea. Dospit lent, rumenit cu grijă și presărat cu mac sau sare grunjoasă, acest covrig a devenit nelipsit din pachetele călătorilor, din viața urbană și rurală deopotrivă.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1775 – În urma convenției încheiate între Imperiul Otoman și Austria, Bucovina intră în componența Imperiului Habsburgic.

1803 – Plouă cu pietre din cer lângă L’Aigle, Franța. Academia Franceză de Științe trebuie să admită că îndoielile sale anterioare cu privire la originea extraterestră a pietrelor meteorice erau greșite.

1900 – S-a născut Charles Richter, fizician şi seismolog american. În 1935 a inventat scara ce măsoară intensitatea mişcărilor seismice şi care-i poartă numele (scara Richter).

1902 – S-a înfiinţat „Fotbal Club Timişoara”. Peste câţiva ani se va transforma în Clubul Atletic Timişoara.

1920 – La Cluj este înființat primul institut speologic din lume. Speologia este știința care se ocupă cu studiul, explorarea și cartografierea peșterilor și a mediilor subterane. Acesta se referă la activități, echipamente, asociații sau studii specifice explorării subterane.

1933 – Opresiune nazistă. Acum 93 de ani, lua naștere una dintre cele mai temute poliții secrete din istorie – Gestapo. Timp de 12 ani, a fost forța cu care naziștii și-au persecutat adversarii interni. Gestapo, o abreviere a cuvintelor germane pentru „Poliția secretă a statului”, a fost creația lui Herman Goring. A apărut în Prusia, apoi s-a extins în toată țara.

1938 – A murit filosoful austriac Edmund Husserl, considerat fondatorul fenomenologiei, care a jucat un rol hotărâtor în dezvoltarea existențialismului.

1945 – A fost adoptată Carta Națiunilor Unite (a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945).

1945 – A fost adoptată Carta Națiunilor Unite (a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945.

1954 – A avut loc Conferința de la Geneva cu scopul de a restabilirea păcii în Indochina și în Coreea.

1962 – Nava spațială Ranger 4 a NASA s-a prăbușit pe Lună. A fost concepută pentru a transmite imagini ale suprafeței lunare către stațiile terestre pe o perioadă de 10 minute de zbor înainte de a se prăbuși pe Lună, pentru a ateriza în plan o capsulă seismometru pe Lună, pentru a colecta date de raze gamma în zbor, pentru a studia reflectivitatea radar a suprafeței lunare și pentru a continua testarea programului Ranger pentru dezvoltarea navelor spațiale lunare și interplanetare. O defecțiune a computerului de bord a cauzat eșecul instalării panourilor solare și a sistemelor de navigație; ca urmare, nava spațială s-a prăbușit în partea îndepărtată a Lunii fără a returna date științifice.

1963 – A murit poetul, prozatorul şi dramaturgul Vasile Voiculescu, cunoscut pentru scrierile „Din Ţara Zimbrului”, „La pragul minunii” şi „Lostriţa”.

1964 – Oficialii statelor africane Tanganika și Zanzibar și-au dat mâna pentru a forma un nou stat, Tanzania.

1976 – Decernarea premiului „Pomme d’or” al Federației internaționale a ziariștilor și scriitorilor de turism (FIJET), zonei turistice Bucovina din România.

1986 – Cel mai grav accident nuclear. La ora 01:23, reactorul 4 al centralei nucleare Cernobîl, din nordul Ucrainei, explodează în timpul unor teste. O cantitate uriașă de radiații ajunge în atmosferă. Peste 100.000 de oameni, care locuiau pe o rază de 30 km în jurul centralei, sunt evacuați. Soldați și pompieri sunt aduși să „lichideze” consecințele accidentului nuclear. Norul radioactiv produs după explozie a acoperit toată Europa. Sovieticii au ascuns adevărul despre accident. Zona din jurul Cernobîl este încă foarte periculoasă.

1992 – La trei ani după revoluția Română din 1989 prin care a fost înlăturat guvernul comunist, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la prăznuirea Sf. Paști.

1993 – Curtea Constituţională a decis că Academia Română are competenţa de a stabili normele ortografice ale limbii române. A avut loc revenirea la grafia cu litera „â” în loc de „î”, în anumite poziții din cuvânt și la scrierea cu „sunt”, „suntem”, „sunteți” în loc de „sînt”, „sîntem”, „sînteți”.