Toți elevii și-ar dori să aibă profesori corecți la clasă. Dar oare ce înseamnă să fii un dascăl corect? Cum îl recunoaștem și cât de important este un astfel de cadru didactic în dezvoltarea copiilor? Psihologii susțin că empatia, sinceritatea, atitudinea pozitivă față de elevi, evaluarea corectă sunt pași esențiali în relația dintre profesor și elev.

Psihologul Florica Podariu a declarat că un profesor corect este unul care te vede, care nu te ignoră, care are grijă să te simți în siguranță. Sunt și câteva indicii după care îți poți da seama de acest lucru. Un profesor corect tratează fiecare elev cu mult respect și nu face diferențe bazate pe rezultate academice, statut, etnie, simpatii sau antipatii personale. El este imparțial, oferă șanse egale tuturor elevilor, nu favorizează pe nimeni și are o atitudine pozitivă, deschisă, față de toți. Un profesor corect este obiectiv în evaluarea și notarea elevilor, acordând note pe baza performanțelor acestora, nu pe preferințe personale, și oferind feedback pozitiv, constructiv, imediat, elevilor, indiferent de rezultatele obținute de aceștia, cu scopul de a-i ajuta să-și îmbunătățească performanțele. 

Profesorii sunt presați și ei de sistem să facă față unor programe încărcate…”

Totodată, psihologul mai spune că un profesor corect este empatic, flexibil și dispus să-și îmbunătățească metodele de predare în funcție de nevoile elevilor. Având în vedere că Florica Podariu este psiholog la o școală din oraș, am întrebat-o despre corectitudinea profesorilor, astăzi. Aceasta diferă în funcție de contextul sistemului educațional, al școlii, precum și de trăsăturile de personalitate ale fiecăruia. Profesorii sunt presați și ei de sistem să facă față unor programe încărcate, unor clase cu număr mare de elevi, unor sarcini administrative, pe lângă activitatea didactică, iar acest lucru poate influența calitatea predării și atenția pe care o pot acorda fiecărui elev în parte. Evaluarea este alt factor care poate influența percepția elevilor asupra corectitudinii profesorilor sau chiar corectitudinea profesorilor.  

Incorectitudinea elevilor a dus elevii și la cabinetele școlare

Totuși, dascălii care comunică deschis, care încurajează elevii să pună întrebări și sunt atenți la nevoile lor sunt percepuți ca fiind mai corecți, mai atrage atenția psihologul. Cu tipul acesta de problemă, elevii au ajuns și la cabinet. „S-a întâmplat ca, uneori, să vină la cabinet elevi nemulțumiți de unii profesori, iar motivele au fost variate.Unii elevi consideră că unii profesorii sunt prea stricți și autoritari, că nu sunt empatici și înțelegători sau că au așteptări prea mari, mai ales în etapa de tranziție de la gimnaziu la liceu și de adaptare la provocările vieții de licean. În general, sprijiniți de profesorul consilier școlar, elevii descoperă că, uneori, convingerile lor iraționale, cum ar fi, profesorii trebuie să fie perfecți, este îngrozitor, dacă iau o notă mică, nu suport să fiu criticat etc. pot genera emoții negative intense, care le limitează capacitatea de adaptare la exigențele școlii. În cadrul activităților de consiliere, elevii învață că nu trebuie să ia personal fiecare critică sau comentariu și să nu se evalueze negativ global. 

Elevii pot reclama situațiile de incorectitudine

Totuși, dacă elevul se simte în continuare nedreptățit, el poate aborda situația cu tact, cu mult calm și respect, vorbind direct cu profesorul despre problema care-l preocupă, evitând acuzațiile. Dacă elevul nu are curaj să discute deschis cu profesorul sau dacă discuția cu profesorul nu aduce clarificările așteptate, elevul poate aborda dirigintele sau consilierul școlar, cerând sprijin pentru a găsi cea mai bună soluție la problema cu care se confruntă. O altă modalitate de abordare a situației este discuția cu părinții, care îl pot ajuta să-și exprime îngrijorările și să găsească împreună o cale de acțiune. Dacă problema este gravă și nu s-a putut rezolva la nivelurile anterioare, elevul sau părinții pot face o plângere scrisă la conducerea școlii, care este obligată să investigheze situația și să ia măsuri, dacă e nevoie. În cazurile extreme, dacă nici măsurile luate în interiorul școlii nu rezolvă problema, părinții se pot adresa inspectoratului școlar, pentru a depune o plângere oficială. Este important ca, în toate etapele, elevul să evite conflictul, să fie respectuos și să acționeze cât mai rațional.