Să nu uităm operele clasice: romanul „Mara” de Ioan Slavici
Am ales să citesc romanul „Mara” de Ioan Slavici deoarece mi s-a părut interesantă ideea de a descoperi povestea unei femei puternice dintr-o lume dominată de bărbați. Auzisem câteva păreri despre această carte, așadar am vrut să îmi formez o opinie personală referitoare la opera lui Slavici.
Ioan Slavici a fost un scriitor realist român, originar din Ardeal. Este cunoscut pentru nuvelele sale („Moara cu noroc”, „Budulea Taichii”) și pentru romanul „Mara”, care surprinde realitățile sociale și morale ale epocii. A fost prieten cu Mihai Eminescu și a colaborat la ziarul „Timpul”.
Romanul „Mara” a fost publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada ianuarie–decembrie 1894, în revista bucureșteană „Vatra”, iar în volum, în anul 1906, de către Editura Institutului de Arte Grafice „Luceafărul” din Budapesta. Este un roman realist de formare și social, alcătuit din 20 din capitole.

Slavici se remarcă prin modul realist și echilibrat în care surprinde viața oamenilor simpli. El a reușit să creeze personaje complexe, dominate de morală și muncă, într-un stil autentic. Prin Mara, autorul oferă o imagine a femeii puternice, chibzuite și ambițioase, care reușește să se descurce singură într-o societate tradițională.
Romanul urmărește destinul Marei, o văduvă din Arad, care își câștigă existența vânzând mărfuri la târguri. Ea își crește singură cei doi copii, Persida și Trică, dorindu-și pentru ei o viață mai bună.
Persida se îndrăgostește de Națl, fiul unui negustor neamț, iar relația lor aduce tensiune între două lumi diferite: românească și germană. Romanul prezintă lupta pentru supraviețuire, ambiția și dragostea într-o societate marcată de diferențe sociale și etnice.
Mi-a plăcut felul în care autorul a construit personajul Marei, o femeie simplă, dar hotărâtă, plină de curaj și inteligentă. Deși romanul este vechi, temele lui sunt actuale: lupta pentru o viață mai bună, educația copiilor și importanța muncii. Mi-a atras atenția și modul în care Slavici a abordat iubirea, prezentându-i atât partea frumoasă, cât și pe cea plină de greutăți.
Un moment preferat din roman este prima întâlnire dintre Persida și Națl, atunci când fereastra se izbește. Tânăra se afla la mănăstirea din Lipova și, auzind zgomotul, merge să vadă ce s-a întâmplat. În acel moment, Națl o observă și se îndrăgostește de ea. Fata nu îl vede imediat, însă apare maica Aegidia, care o apucă de braț și o întoarce, făcând-o să îl observe. Persida devine curioasă, deoarece, de multe ori, ceea ce este interzis pare mai interesant. Această scenă mi-a atras atenția pentru felul în care Slavici descrie acea iubire tăcută care există între Persida și Națl.
Romanul „Mara” de Ioan Slavici este o operă complexă, care abordează teme cunoscute, dar într-o manieră unică.




