Suntem în ultimul weekend al lunii aprilie, timp în care la Botoșani se desfășoară a 14-a ediție a festivalului „AmFITeatru”. 

Pe 25 aprilie, sărbătorim ziua mondială de combatere a malariei – World Malaria Day, adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în anul 2007, este marcată la 25 aprilie, iar combaterea acestei boli infecțioase rămâne o prioritate pentru OMS, în contextul în care încă există ţări care se confruntă pe scară largă cu această boală.

Împreună cu tuberculoza și HIVSIDA, malaria face parte din categoria bolilor considerate prioritare de către Organizația Mondială a Sănătății, deoarece este boala ce ucide jumătate de milion de oameni în fiecare an, cei mai mulți fiind copii. Strategia GSK de luptă împotriva efectelor devastatoare ale malariei se concentrează pe trei mari piloni cercetarea și dezvoltarea vaccinurilor și tratamentelor împotriva malariei, practicarea unor prețuri preferențiale în țările cele mai sărace și Africa sub-sahariană și investiții în comunitățile afectate de această boală devastatoare.

Ziua ADN-ului. ADN-ul este molecula organică care ne face să fim toţi la fel, dar ne acordă totodată anumite diferenţe. Totuşi, pe cât de comun este ADN-ul, pe atât este de complicat de înțeles. ADN este prescurtarea de la acidul dezoxiribonucleic. Toate organismele vii au materialul genetic alcătuit din gene similare. ADN-ul a fost prima dată izolat de Frierdich Miescher care, în anul 1869, a descoperit o substanţă microscopică în puroiul de pe bandajele chirurgicale aruncate, pe care a numit-o „Nucleici”. ADN-ul are o structură de dublu helix, ca o scară răsucită. Maimuţele şi oamenii împart undeva în jur de 94 – 99% din ADN-ul lor.

ADN-ul se găseşte în toate lucrurile vii.

1 milion de baze (adică o mega bază) din secvenţa de date din ADN este echivalent cu 1 mega de spaţiu de stocare a datelor pe calculator.

Fraţii împart 50% din genele lor, aşa cum împarte un părinte cu copilul său.

Dacă ai desface tot ADN-ul pe care îl ai în celule, ai putea ajunge pe Lună în 6000 de ore.

99,9% din secvenţa noastră ADN este aceeaşi cu a celorlalţi oameni.

50 de ani i-ar lua unei persoane care tastează 60 de cuvinte pe minut, 8 ore pe zi, pentru a scrie genomul uman.

Pe 25 aprilie, este ziua mondială a pinguinilor, o sărbătoare care are scopul de a sensibiliza oamenii cu privire la importanța acestor păsări și conservării mediului lor natural. Din cauza poluării, pescuitului excesiv și încălzirii globale, pinguinii sunt în pericol. De fapt, 13 specii au populații în scădere, iar 5 dintre acestea sunt pe cale de dispariție. Pinguinii sunt înotători iscusiți și își petrec trei sferturi din viață în apă, unde pot atinge viteze de până la 35 km/h. Se hrănesc cu pești, calamari, krill și alte vietăți marine. În plus, aceștia pot bea apă sărată, deoarece au o glandă specială care poate regla cantitatea de sare din sânge.

Curiozități:

Există cel puțin 17 specii de pinguini, iar cea mai mare dintre ele este pinguinul imperial, ajungând la o înălțime de 1,1 metri și o greutate de 35 de kilograme. Cea mai mică specie este pinguinul mic albastru, care are doar 33 de centimetri și cântărește doar un kilogram;

Pot cloci ouăle la temperaturi de până la -50°C;

Sunt, în general, monogami, având aceeași pereche toată viața;

Culoarea lor îi ajută la camuflaj în mediul lor natural: dacă un prădător se uită de jos (precum o orcă sau un leopard de mare), nu poate distinge burtica albă a pinguinilor de gheață, iar dacă prădătorul se uită de sus, culoarea întunecată a spatelui îi camuflează.

Ziua internaţională a delegaţilor („International Delegate’s Day”) este marcată, an de an, la data de 25 aprilie, zi proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la 2 aprilie 2019. La 25 aprilie 1945, delegaţi din 50 de ţări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco, după cel de-al Doilea Război Mondial, cu scopul de înfiinţare a unei organizaţii care să restabilească pacea mondială şi să impună reguli asupra ordinii mondiale postbelice.

Delegații joacă un rol crucial în menținerea păcii internaționale, promovarea multilateralismului, respectarea drepturilor omului și dezvoltarea sustenabilă.

Ziua Jjustiţiei militare este sărbătorită în fiecare an la 25 aprilie, marcând, astfel, data la care, în anul 1919, a luat fiinţă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înfiinţarea unei structuri specializate în asigurarea asistenţei juridice pentru armată. Justiţia Militară a fost înfiinţată pentru soluţionarea solicitărilor din sfera contenciosului administrativ, pentru apărarea intereselor legale ale armatei, dar şi pentru elaborarea cadrului legislativ necesar sistemului militar şi a regulamentelor în domeniu.

1284 – S-a născut regele Eduard al II-lea al Angliei. A fondat colegiile universităților din Oxford și Cambridge; el a întemeiat Cambridge’s King’s Hall în 1317 și a dat statut regal Colegiului Oriel din Oxford în 1326.

1599 – S-a născut Oliver Crowell, om politic englez, adversar al regalităţii; în 1649, la 19 mai, a instaurat republica (Commonwealth), iar în 1654 a instaurat un regim dictatorial („protectoratul”), devenind „Lord Protector” (al Angliei, al Scoţiei şi Irlandei).

1619 – Este semnat Tratatul de alianţă de la Alba Iulia dintre Gavril Movilă (domn al Munteniei) şi Gabriel Bethlen (domn al Transilvaniei), care prevedea modalităţile de soluţionare a litigiilor de hotar şi restituirea reciprocă ţăranilor şerbi şi a ţiganilor fugiţi.

1687 – A încetat din viaţă Ion Căianu primul autor atestat de muzică cultă din Transilvania, constructor și reparator de orgi, culegător de folclor, gânditor renascentist și precursor al iluminismului, de la care s-a păstrat Codicele Caioni, importantă culegere de bucăţi muzicale.

1719 – A fost publicată cartea „Robinson Crusoe” a lui Daniel Defoe. Este adesea considerat primul roman scris vreodată în limba engleză.

1744 – A murit Anders Celsius, astronom şi fizician suedez, autorul scării termometrice centesimale, Scara Celsius; a înfiinţat, în 1731, primul Observator Astronomic din Suedia.

1792 – Claude Joseph Rouget de Lisle compune „La Marseillaise”, actualul imn al Franței.

1792 – În Franța, tâlharul Nicolas J. Pelletier a devenit prima persoană executată prin ghilotinare.

1840 – Tăranilor din Basarabia ţaristă le-a fost acordat dreptul de a se strămuta pe pământurile statului, în baza aceloraşi condiţii de care se bucurau ţăranii din imperiu.

1859 – A început construirea Canalului Suez. Construcţia s-a încheiat la 17 noiembrie 1869. Este un canal de 163 km lungime și lat de 300 m în cel mai îngust punct. Este situat în Egipt.

1874 – S-a născut inginerul şi fizicianul Guglielmo Marconi, inventatorul telegrafiei fără fir şi a antenei de emisie legate la pamânt. A fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizică în 1909.

1898 – SUA declară război Spaniei. În urma acestuia, Spania renunță la suveranitatea asupra Cubei și cedează SUA insulele Puerto Rico, Guam și Filipine.

1901 – New York a devenit primul stat american în care posesorii de automobile au fost obligați să-și monteze plăcuțe de înmatriculare pe mașini.

1917 – S-a născut cântăreaţa de jazz Ella Fitzgerald. A fost o renumită cântăreață de jazz americană, supranumită „The First Lady of Song”. Cu un registru vocal excepțional de trei octave, s-a remarcat prin puritatea vocii și intonației, o imensă muzicalitate și prin capacitatea de improvizare, în mod particular în stilul scat. A primit de 13 ori cunoscuta distincție „Grammy Award”. Alături de cântărețele Billie Holiday și Sarah Vaughan, a contribuit la dezvoltarea stilului vocal interpretativ modern în muzica de jazz.

1920 – S-a născut Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume.

1932 – S-a născut atleta Lia Manoliu, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 şi cu bronz la Jocurile Olimpice de vară din Roma 1960 şi la Jocurile Olimpice de vară din Tokyo 1964. Între anii 1990-1998, a deţinut funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic Român.

1933 – A murit Mina Minovici, medic legist, fondatorul şcolii româneşti de medicină judiciară; întemeietorul Institutului medico-legal şi al Serviciului antropometric din Bucureşti. Este faimos pentru studiile aprofundate despre putrefacție, simularea bolilor mintale și antropologie medico-legală. Fondator al sistemului medico-legal modern, a fost una dintre cele mai proeminente personaliăți din acest domeniu din Europa timpurilor sale.

1945 – A început Conferința internațională de la San Francisco, în urma căreia a fost înființată ONU.

1945 – În România sunt declarate monumente istorice cetăţile Histria, Adamclisi, Capidava, Callatis, Hîrşova.

1960 – Submarinul nuclear american USS Triton efectuează pentru prima data înconjurul globului în submersie fără escala. Operațiunea a purtat numele de cod „Sandblast”, submarinul militar american efectuând înconjurul globului în perioada 24 februarie-25 aprilie 1960.

1974 – În Portugalia a avut loc „Revoluția garoafelor”, care a înlăturat regimul de dictatură fascistă instaurat de Antonio Oliviera de Salazar în 1933 și a deschis calea spre restaurarea democrației („Ziua libertății”).

1983 – Pioneer 10 călătorește dincolo de orbita lui Pluto. Aceasta este destinată în primul rând studierii planetei Jupiter, totodată fiind și prima navă spațială care a zburat în apropierea de Jupiter și a realizat fotografii ale planetei. Nava geamănă, Pioneer 11, a cercetat planeta Saturn. În 1973, Pioneer 10 pentru prima dată a traversat centura de asteroizi și a examinat doi asteroizi apropiați, după care a descoperit centura de praf mai aproape de Jupiter.

1990 – Violeta Chamorro devine președinte în Nicaragua, fiind prima femeie care deține această funcție.

2005 – România și Bulgaria au semnat la Luxemburg Tratatul de aderare la Uniunea Europeană.