Pe 5 iunie este sărbătorită ziua învățătorului și ziua mediului. În acest articol vorbim însă despre educație.

Elevii și cadrele didactice au în această zi liber pentru a reflecta la situația școlii românești. Ziua învățătorului reprezintă ziua de naștere a marelui om de cultură Gheorghe Lazăr, fondatorul primei școli în limba engleză. A fost pedagog, teolog, traducător, inginer fiind considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească. Nicolae Iorga spune cândva: „Școala trebuie să te învețe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun și cel mai aspru”. Asta înseamnă că profesorii nu ne dau doar note și teme, ei ne învață cum să ne descurcăm singuri în viață, să ne găsim un drum, să ne formăm abilități și să desprindem primele cunoștințe.

Mi-am dorit să aflu ce înseamnă această importantă zi pentru profesori, oamenii care își dedică timp pentru a crește oameni. Se spune că profesorii formează caractere. E adevărat, dar, oare, cei care le formează sunt răsplătiți suficient pentru munca lor, oare satisfacția că peste niște ani, adultul căruia i-a pus stiloul în mână vine la el și il îmbrățișează e suficientă? Oare în timpul orelor la școală, profesorul nu are nevoie de puțin mai multă atenție din partea celor care conduc statul pentru a-i fi un pic mai bine? Întrebări retorice sau nu, pentru că educația nu a primit niciodată prea mulți sau suficienți bani de la bugetul de stat.

Roxana Rogojină este profesoară de limba franceză și mi-a spus ce face de ziua educației: „Pentru mine, această zi reprezintă un moment în care îmi amintesc de elevii pe care i-am întâlnit de-a lungul anilor, de emoțiile trăite împreună, de succesele care ne-au bucurat și de provocările care ne-au ajutat să creștem.’’

„Petrec timp cu copilul meu…”

Doamna Rogojină profită de această sărbătoare și petrece timp de calitate cu copilul ei, pentru că școala, puțini știu, consumă și timp, și energie, de multe ori împotriva timpului petrecut cu ai tăi de acasă. ,,Ca profesor, îți dedici multă energie elevilor și uneori, fără să vrei, rămân puține momente pentru familia ta.  Ziua învățătorului este pentru mine o ocazie să fiu alături de copilul meu, să ne bucurăm de timpul petrecut împreună.’’

Am întrebat-o despre premiul cel mai mare în meseria asta, iar ea a răspuns cu vorbele cu care am început articolul:  salutul și îmbrățișarea de peste ani a elevilor sunt de neprețuit.  Îi place să vadă  cum elevii cresc, cum capătă încredere în ei, cum își găsesc propriul drum în viață.

Despre ce ar trebui să facă statul pentru școală. doamna profesoară a spus: „Ar trebui mai multă încredere în dascăli, mai puțină birocrație și condiții mai bune, astfel încât profesorii să se poată concentra pe ceea ce contează cu adevărat — elevii.”

„Îmi amintesc de dascălii mei…”

Bianca Anania este profesoară de matematică  și de ziua educației, își întoarce gândul spre dascălii ei. „Ziua învățătorului imi amintește, în primul rând, de cei care au participat la educația mea: doamnele educatoare și doamna învățătoare. Ziua Învățătorului reprezintă un moment de recunoaștere și apreciere a muncii tuturor cadrelor didactice. Este o zi dedicată celor care contribuie, prin răbdare, implicare și responsabilitate, la formarea generațiilor viitoare. Pentru noi, profesorii, această zi are o încărcătură emoțională aparte, deoarece ne amintește că educația nu înseamnă doar transmitere de cunoștințe, ci și formare de caractere, valori și încredere în sine.’’

Chiar dacă este o zi liberă, doamna de mate este acum într-o mobilitate Erasmus + în Porto, pentru a-si însuși noi metode de predare, pentru a-și face orele mai atractive. Îi place când „un copil capătă încredere în propriile forțe, cum își descoperă potențialul și reușește să-și atingă obiectivele. Mă emoționează când foștii elevi revin după ani și îți spun că ai avut un rol important în formarea lor.’’

„Sistemul școlar se confruntă cu numeroase provocări…”

Cât privește ajutorul de la stat dat școlii, doamna Anania a fost și mai fermă: „ Sistemul educațional încă se confruntă cu numeroase provocări: lipsa resurselor moderne, diferențele dintre mediul urban și cel rural în ceea ce privește accesul la resurse educaționale, nevoia de modernizare a infrastructurii școlare, adaptarea permanentă a procesului de predare la cerințele unei societăți aflate în continuă schimbare, presiunea birocratică asupra profesorilor, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.’’

Andreea Elgamal este învățătoare și este cunoscută pentru proiectul ei „O altfel de școală”, un centru de excelență la matematică pentru elevii claselor a III- a și a IV-a. Pentru ea, ziua de 5 iunie înseamnă „un prilej de reflecție asupra impactului pe care un învățător îl poate avea asupra vieții unui copil..”

„Bucuria din ochii unui elev care reușește ceva este o mare satisfacție…”

În această zi, doamna Andreea primește zeci de mesaje de la elevi și foști elevi care îi mulțumesc pentru rolul pe care l-a avut în formarea lor, asta fiind și satisfacția uriașă a menirii ei de dascăl. „Cea mai mare satisfacție a unui dascăl este progresul copiilor și faptul că poate contribui la formarea lor ca oameni. Bucuria din ochii unui elev care reușește ceva, încrederea pe care o capătă sau faptul că peste ani își amintește cu drag de învățătorul său reprezintă cea mai valoroasă recompensă pentru un cadru didactic.”

„Dacă as fi ministrul educației, aș reduce documentele inutile și aș pune accent pe formare continuă a profesorilor…”

Reducerea birocrației și mai multe investiții și dotări în scoli sunt și doleanțele doamnei Andeeea. „Dacă aș fi ministrul educației, aș pune accent pe respectul față de profesori, pe reducerea documentelor inutile, pe formarea continuă de calitate și pe asigurarea unor condiții moderne de lucru în toate școlile. De asemenea, aș susține mai mult educația practică și dezvoltarea emoțională a copiilor, pentru că școala trebuie să formeze nu doar elevi bine pregătiți, ci și oameni echilibrați.”

„O mulțime de copii de clasa a V-a s-au îndrăgostit de lectură…”

Ana Maria Gomboș este profesoară de limba și literatura română și numără pe degetele de la o mână satisfacțiile pe care le mai are un profesor astăzi. „Puține satisfactii mai are un dascăl in ziua de astăzi, însă una dintre ele rămâne apropierea de sufletul elevului, momentele acelea în care elevii te iau în brațe și îți spun că te iubesc. Pentru mine, cea mai mare satisfacție din acest an scolar a fost marcată de faptul că o mulțime de copii de clasa a V-a s-au îndrăgostit de lectură, și-au împărtasit impresii și s-au determinat unii pe alții să citească. Și-au dezvoltat un vocabular impresionant și au făcut niște prezentări de cărți uimitoare care m-au impresionat și pe mine.”

„Copiii au mare nevoie să fie consiliați mai mult…”

Statul face prea puțin pentru școala românească, după opinia profesoarei Ana Maria Gomboș. Speranțele ei sunt tot mai mici că se mai pot petrece lucruri care să îmbunătățească sistemul școlar. „Eu aș fi fericită, dacă, până ies la pensie, s-ar face ceva pentru educație, pentru elevi, mai puțin pentru mine, ca profesor. Aș vrea să se facă mai mult pe partea psihologică, copiii au mare nevoie să fie consiliați mai mult. Sunt mult prea multe cazuri de violență, de bullyng, de haos și de indisciplina in timpul orelor și nu se face nimic. Avem doar proceduri, reguli care sunt discutabile, totul este frumos pe hârtie, dar nu se face nimic concret.”

Ana Maria Gomboș este nemulțumită de lipsa de respect față de educația sărbătorită astăzi, grație unui geniu, marele Gheorghe Lazar (n: 1779) care s-a născut în această zi.  „Suntem singuri. Nimeni nu ne apără, nimeni nu ne înțelege, nimeni nu ne este alături. Dacă nu se face ceva cât mai repede, va fi prea târziu. Și o spun cu multă tristețe și cu durere. De ziua învățătorului le doresc colegilor mei din toată țara multă putere în fața provocărilor cărora trebuie să le facem față zilnic și le doresc, să își găsească undeva puterea de a se refugia în ceea ce le face plăcere, în ceea ce iubesc mai mult… cărti, călătorii, filme… familie, întâlniri cu prietenii ca să poată rezista.”