Ziua de 26 iunie este o zi specială pentru toți românii. În această zi este marcată ziua națională a drapelului României.

Ziua Drapelului Națională a fost proclamată prin lege, pe 20 mai 1998. Aceasta zi se sărbătorește anual pe 26 iunie. Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – albastru, galben, roșu să reprezinte steagul național al românilor.

Primul steag al corăbiilor negustorești și oștirii a apărut în anul 1834, atunci când Țările Românești au început să se dezvolte economic. Atunci când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării României, Alexandru Dimitrie Ghica a obținut de la otomani permisiunea de a pune steag românesc acestora.

Acest steag avea doar două culori, galben și roșu, față de cel atribuit armatei, care era alcătuit din trei culori, roșu, galben, albastru, însoțite de un vultur în centru. Acesta este cunoscut drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.

Conform unui francmason, numit Jean Alexandre Vaillant, stabilit în Muntenia în 1830, profesor și director al Colegiului SF. Sava din București., tricolorul a fost fluturat întâia oară pe 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva.

Atestarea francmasonului este probabil cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.

O ipoteză arată că tricolorul se impune ca drapel național în 1859, o dată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în Țara Românească și Moldova, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală.

Primul drapel din 1859, folosit până în anul 1862, a avut fășia albastră plasată sus, urmând ca în a doua parte a domniei sale, fâșia roșie să fie dispusă pe partea superioară.

O dată cu venirea lui Carol I, steagurile aveau benzile dispuse pe vertical, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.

Drapelul României este foarte asemănător cu drapelul civil al Andorrei, și cel de stat al Ciadului, neavând vreo legătură cu acestea.

Asemănarea foarte mare cu drapelul Ciadului, de care diferă steagul românesc prin nuanța ușor mai închisă a fâșiei albastre a stârnit controverse la nivel international.

Ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizației Națiunilor Unite, protest respins deoarece existența tricolorului vertical albastru-galben-roșu ca drapel a fost înaintea statului Ciad.

Un drapel tricolor destul de uzat se află azi  în colecțiile de istorie a României, având numărul vestimentar 75045. De formă dreptunghiulară cu o proporție de 2:3 acesta este compus din trei fâșii tricolore din mătase, cu dispunere orizontală.

În centrul acestuia se află acvila valahă la dextra, cruciate și purtând însemnele puterii domnești, și bourul moldovean la senestra, purtînd o stea cu șase raze între coarne.

De asemenea pe fâșia roșie se află brodate o coroană princiară, situate în centru pentru a timbra cele două steme, și deviza „Unirea Principatelor-Fericirea Românilor. Trăiască A. Ioan!”

În timpul Războiului de Independență din 1877-78, eroismul ostașilor români a fost stimulat permanent de drapelul românesc. Ostașii Regimentului 3 călărași au pătruns între orimii din Plevna, trecând înot apa Vidului, cu drapelul în frunte. În urma faptelor de vitejie, într-o ceremonie solemnă desfășurată la 8 octombrie 1878 au fost decorate drapelele de luptă.