Adolescenți în general, au parte de anturaje mai mult sau mai puțin potrivite. Ele îi pot deturna pe copii și tineri de la diferite activități educative, de la performanțele școlare sau chiar de familie.

Pentru un adolescent e destul de dificil să-și dea seama când se află într-un grup nepotrivit. Totuși, psihologii spun că sunt câteva semne care arată asta. Primul semnal este starea de disconfort emoțional – tânărul nu se simte bine în prezența acelui grup, nu-i este acceptată personalitatea, felul de a fi.

Are tendința de a juca teatru, de a fi altcineva decât este cu adevărat. Ba chiar, renunță la valorile lui. „Dacă noi, în mod natural, zâmbim oamenilor pe stradă, dar grupul ne cere să fim mai agresivi – să ne împingem în oameni – și facem asta doar pentru a fi acceptați, dar în interiorul nostru simțim că nu ne reprezintă, atunci acel anturaj nu este benefic pentru noi. Anturajul ar trebui să ne ajute să evoluăm – să descoperim lucruri bune despre noi, să vedem perspective noi, să creștem împreună.”, a declarat psihoterapeutul Cristina Lupașcu.

O dată ce simțim că nu suntem într-un grup ce nu ne face bine, este util să ieșim din acel anturaj. Curajul de a spune lucrurilor pe nume este foarte important.

„E important să fim sinceri. Dacă ceilalți țin la noi, s-ar putea să spună: <<Hai, mai dă-ne o șansă, ne vom schimba.>> Dacă nu sunt dispuși să schimbe nimic, atunci nu ai pierdut nimic.”

Uneori este posibil ca noi să fim cel care deranjează în grupul de prieteni. Psihologi spun că ne putem da seama dacă noi suntem cei care deranjează în grup după reacțiile celorlalți.

„Dacă ai un anumit comportament și observi că ceilalți sunt blocați sau neconectați cu tine, e ca atunci când cauți frecvența la radio și auzi doar bâzâit – așa e și în relații. Scopul unui grup e să creștem împreună. Cu toții putem fi veriga slabă într-un context și veriga puternică în altul. Prin comunicare transparentă putem evolua.”

Cei  din jur au și ei influența lor asupra copilului aflat într-un anturaj prost. E foarte importantă comunicarea, să-i spunem copilului cum ne simțim în preajma lui, ce efect are comportamentul lui asupra noastră și ce consecințe ar putea avea pe termen lung comportamentul lui.

„Scopul anturajului e să ne ridicăm unii pe alții, nu să ne afundăm. Copilul bun poate influența pozitiv dacă motivația lui e autentică – nu bazată pe note sau bursă, ci pe dorința reală de a învăța.”

Cei mai mulți oameni spun că obiceiurile proaste precum: fumatul, drogurile, vapatul pleacă de la anturajele proaste. Psihologii spun ca lipsa de supraveghere din partea părinților duce mai degrabă la aceste obiceiuri, motiv pentru care discuțiile atente cu proprii copii nu trebuie să înceteze niciodată. Copiii de azi nu se mai joacă afară, în fața blocului, ei preferă jocurile video. Nu sunt o problemă atâta vreme cât există anumite limite.

„E normal să te joci, dar nu înainte de a-ți face temele sau sarcinile. Dacă joci după ce ți-ai îndeplinit obligațiile, este ok. E o formă de recreere, de descărcare a emoțiilor. Importante sunt echilibrul și conștientizarea modului în care petrecem timpul”

                                                                                                                         

Post Views: 118