14 martie: ziiua internațională a matematicii, Ziua internațională de acțiune de protejare a apelor și împotriva marilor baraje, ziua limbii estone
Încă o zi până la aniversarea a 15 ani de Buzz!
Începem cu Ziua Internațională a Matematicii, cunoscută și ca Ziua Pi, marcată pe 14 martie. Această dată este legată de 3,14 sau constanta Pi. Ziua Internațională a Matematicii a fost recunoscută de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) la conferința generală din 2019. Anterior, data de 14 martie era marcată ca Ziua Pi, fiind sărbătorită pentru prima dată în 1988. Sărbătoarea dată este o ocazie minunată pentru toți matematicienii sau iubitorii de științe exacte să-și manifeste pasiunea lor pentru matematică, cât și pentru valoarea 3,14. Sărbătorirea Zilei Pi pe 14 martie a început de la formatul de scriere a datei în SUA, care este 3.14. Acest format corespunde cu valoarea aproximativă a numărului Pi (π) – 3,14. Inspirat de această coincidență de valori, Muzeul Exploratorium din San Francisco a lansat sărbătoarea Zilei Pi în anul 1988, începând cu ora 1:59 (următoarele trei zecimale ale numărului Pi).
Ulterior, în 2009, Ziua Națională Pi a fost recunoscută oficial de Congresul American, devenind astfel o sărbătoare importantă pentru toți cei pasionați de matematică. Sărbătorirea Zilei Internaționale a Matematicii la aceeași dată extinde semnificația Zilei Pi pentru a include întregul spectru al matematicii.
Tot în data de 14 martie, sărbătorim Ziua internațională de acțiune de protejare a apelor și împotriva marilor baraje. Este marcată, anual, la data de 14 martie. Este o zi dedicată solidarității – când diferite comunități din întreaga lume vin împreună cu o voce pentru a spune că râurile noastre contează.
Ziua internațională de acțiune de protejare a apelor și împotriva marilor baraje a fost proclamată de participanții la prima reuniune internațională a persoanelor afectate de baraje, în martie 1997, în Curitiba, Brazilia. În acest context, reprezentanții a 20 de state au decis ca 14 martie, Ziua Braziliei de acțiune împotriva marilor diguri, să fie marcată la nivel internațional. Marcarea acestei zile își propune să atragă atenția asupra efectelor distructive pe care marile proiecte le au asupra calității apei, să contribuie la recuperarea sănătății bazinelor hidrografice și la dezvoltarea unei strategii privind gestionarea durabilă și echitabilă a râurilor.
Ziua limbii estone. Estona este limba oficială a Estoniei, vorbită nativ de aproximativ 1.1 millioane de persoane în Estonia și de câteva zeci de mii în comunitățile de imigranți. Estona este înrudită distant cu limba maghiară și cu limbile sami.
Alte evenimente cronologic:
1681 – S-a născut Georg Philipp Telemann, compozitor, dirijor și organist german. Un muzician aproape complet autodidact, a devenit un compozitor împotriva dorințelor familiei sale. Telemann a fost unul dintre cei mai prolifici compozitori din istorie (cel puțin din perspectiva lucrărilor care mai există astăzi) și era considerat de contemporanii săi ca fiind unul dintre cei mai importanți compozitori germani ai vremii – a fost comparat favorabil cu prietenul său Johann Sebastian Bach, care l-a făcut pe Telemann nașul de botez al fiului său Carl Philipp Emanuel Bach, și cu George Frideric Handel pe care Telemann îl cunoștea personal.
1804 – S-a născut compozitorul austriac Johann Strauss – tatal, faimos pentru valsurile sale și popularizarea acestora alături de Joseph Lanner, așezând astfel fundațiile pentru ca fiii lui să continue dinastia sa muzicală.
1837 – Apare la Iaşi Alăuta Românească, prima revistă literară din Moldova, supliment al gazetei Albina românească. În același an, în paginile sale, Kogălniceanu a susținut teza afirmată de Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldavie (1716), conform căreia în spațiul românesc s-ar fi scris cu litere latine până la Conciliul de la Florența.
1854 – S-a născut Alexandru Macedonski, poet român. Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română. A fost inițiatorul cenaclului și revistei literare „Literatorul”, a susținut modernizarea poeziei românești, fiind într-o continuă polemică cu junimiștii. Macedonski e unul dintre puţinii autori români de rondel. Spre sfârşitul vieţii a scris celebrele cicluri: Rondelurile pribege, Rondelurile celor patru vânturi, Rondelurile rozelor, Rondelurile Senei şi Rondelurile de porţelan.
1879 – S-a născut Albert Einstein, fizician teoretic născut în Germania, laureat al Premiului Nobel pentru fizică. A fost autorul teoriei relativității și unul dintre cei mai străluciți oameni de știință ai omenirii. La 12 ani a învățat singur geometrie euclidiană. A devenit faimos pentru explicarea efectului fotoelectric (pentru care a câștigat premiul Nobel), fiind de asemenea un pionier în mecanica cuantică.
1881 – Parlamentul român a votat transformarea României în regat. Parlamentul a votat legea prin care Principatul României a fost înălţat la rang de regat, iar prinţul Carol I de Hohenzollern devenea rege. Turcia a fost prima care a recunoscut Regatul României. Au urmat-o Anglia, Italia, Statele Unite, Germania, Rusia şi Austro-Ungaria.
1881 – A fost înființat Ordinul Național „Coroana României”, înființat de regele Carol I. Coroana României – în grad de cavaler – ordin ce avea menirea de a răsplăti servicii deosebite aduse statului, se conferea atât militarilor, cât și civililor. Proiectul modelului de medalie a fost realizat de artistul român Theodor Aman.
1883 – A murit Karl Marx, filosof și economist german, întemeietor, împreună cu Friedrich Engels, al teoriei socialismului științific, teoretician și lider al mișcării muncitorești. A avut o influență importantă asupra istoriei politice a secolului al XX-lea. Ideile lui Marx au început să exercite o influență majoră asupra mișcării muncitorești la scurt timp după moartea sa. Această influență a crescut impetuos odată cu victoria Revoluției din Octombrie din Rusia, revoluție datorată bolșevicilor, care erau marxiști, ca și restul partidelor rusești cu orientare de stânga – menșevicii (social-democrații) și socialist-revoluționarii.
1885 – Se naște scriitorul și memorialistul de mai târziu Constantin I. Gane. Este autorul lucrării de referință „Trecute vieți de doamne și domnițe”, o monografie în trei volume a soțiilor, fiicelor și mamelor de domnitori ai principatelor române.
1895 – Regele Carol I al României a inaugurat Biblioteca Centrală Universitară din București. Este cea mai veche bibliotecă universitară din București, situată în „Palatul Fundației Universitare Carol I”, sediul Fundațiilor Regale.
1908 – S-a născut fizicianul și academicianul român Serban Titeica. Este unanim considerat drept fondatorul școlii române de fizică teoretică. A făcut cercetări în domeniul termodinamicii, a fizicii statistice, mecanicii cuantice, fizicii atomice și în fizica particulelor elementare.
1919 – S-a născut Alexandru Paleologu, eseist, critic literar și om politic. După revoluția română din 1989, a fost numit Ambasador al României în Franța începând cu 31 decembrie 1989 , și demis în iunie 1990 din cauză că simpatiza cu „golanii” din Piața Universității (numindu-se chiar „ambasadorul golanilor”), cât și din cauza vederilor sale monarhiste. În 1990 a fost ales Mare Maestru al Marii Loji Masonice Naționale din România, cu sediul la Paris. Din 1992 a fost președinte al Consiliului Fundației Societatea Civilă.
1929 – S-a născut în Vadul Rașcov, județul interbelic Soroca din Basarabia, popularul actor român Iurie Darie-Maximciuc. A fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, „pentru prestigioasa carieră artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.
1930 – S-a născut Alexandru Pesamosca, medic chirurg pediatru român. Timp de jumătate de secol, el a făcut circa 45.000 de operații, salvând de la infirmitate pe viață sau de la moarte mii de copii, inclusiv pe cei considerați fără speranță și inoperabili de către ceilalți medici.
1933 – S-a născut Quincy Jones, cântăreț, compozitor, producător și aranjor american. Jones a devenit cunoscut în anii 1950 ca aranjor și dirijor de jazz, înainte de a produce înregistrări pop de succes pentru Lesley Gore la începutul anilor 1960 (inclusiv „It’s My Party”) și a servit ca aranjor și dirijor în mai multe colaborări dintre artiștii de jazz Frank Sinatra și Count Basie. De-a lungul carierei sale, a primit mai multe premii, inclusiv 28 de premii Grammy, un premiu Primetime Emmy și un premiu Tony, precum și nominalizări pentru șapte premii Oscar și patru premii Globul de Aur. A fost numit unul dintre cei mai influenți muzicieni de jazz ai secolului al XX-lea de către Time.
1933 – S-a născut Michel Caine, actor britanic. Alături de Laurence Olivier, Paul Newman și Jack Nicholson, Caine este unul dintre cei patru actori bărbați care au fost nominalizați la un premiu Oscar pentru actorie în cinci decenii diferite.
1950 – FBI a emis în premiera lista celor mai căutați zece răufăcători, „Ten Most Wanted”.
1962 – Au început lucrările Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, creat la 20 decembrie 1961. La lucrări a participat și România.
1965 – A murit inginerul Dimitrie Leonida, unul dintre pionierii electrificării României, organizator al primului muzeu tehnic din țară (1909), azi „Muzeul tehnic prof. ing. D. Leonida”, și al primei expoziții a electricității din România (1928).
1966 – A avut loc premiera filmului „Răscoala”, după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu, în regia lui Mircea Muresan. Filmul a obținut premiul „Opera prima”, la Festivalul de Film de la Cannes.
1990 – Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională – organism provizoriu de conducere înfiinţat după căderea regimului comunist – a votat legea electorală în baza căreia aveau să se desfăşoare primele alegeri parlamentare şi prezidenţiale din România postcomunistă, la 20 mai 1990.
2007 – A fost celebrată pentru prima oară ziua mondială a matematicii.
2020 – Pandemia de coronavirus – Președintele Klaus Iohannis anunță că România va intra în stare de urgență începând de luni, 16 martie.
2021 – Blocaj naval, Ever Given, o navă cargo de 400 m lungime și plină de containere, tranzita canalul Suez spre Mediterana. Vasul e lovit de vânt puternic și rămâne blocat de-a latul pe canal. Ever Given rămâne în această poziție timp de șase zile. La ambele intrări ale canalului Suez se strâng sute de nave care stau la coadă să treacă. Comerțul global e paralizat. O flotă de remorchere reușește să mute Ever Given și să deblocheze canalul. Dar nava este sechestrată de egipteni câteva luni, deoarece armatorul nu a plătit pagubele.






