Începem agenda zilei din data de 15 martie cu urări de La Mulți Ani pentru redacția Buzz, care face 15 ani!!

La 15 martie este marcată anual ziua mondială a drepturilor consumatorului. Scopul acesteia este de a solicita factorilor de decizie respectarea și protejarea drepturilor consumatorilor, precum și de a protesta față de abuzurile și nedreptățile care subminează aceste drepturi. Această zi este promovată de organizația Consumers International, înființată la 1 aprilie 1960, cu sediul principal la Londra. La aceasta sunt afiliate peste 250 de organizații dedicate drepturilor consumatorilor din 120 de țări.

Totodată, Ziua mondială a consumatorilor se bucură de sprijinul Organizației Națiunilor Unite. La 15 martie 1962, J.F. Kennedy, președintele Statelor Unite ale Americii, rostea către Congresul American un mesaj în care susținea, pentru prima dată, existența a patru drepturi fundamentale ale consumatorilor: dreptul la securitate, dreptul la informare, dreptul de a fi ascultat și dreptul de a alege produse și servicii. Ziua de 15 martie 1962 reprezintă, astfel, momentul istoric al nașterii mișcării mondiale a consumatorilor.

În aceeași zi sărbătorim ziua maghiarilor de pretutindeni. Ea marchează începutul Revoluției din 1848: în 15 martie 1848, locuitorii celor două orașe maghiare despărțite de Dunăre, Buda și Pesta, azi capitala Ungariei, Budapesta, au ieșit în număr mare pe străzi. Oamenii erau sub impresia revoluțiilor declanșate în Paris și în Viena.

Ziua internaţională pentru combaterea islamofobiei. Islamofobia înglobează frica, prejudecăţile şi ura faţă de musulmani care conduc la provocare, ostilitate şi intoleranţă prin ameninţări, hărţuiri, abuzuri, incitare şi intimidare a musulmanilor, cât şi a celor care nu sunt musulmani, atât în mediul online, cât şi în cel off-line. Motivată de ostilitatea instituţională, ideologică, politică şi religioasă care transcende în rasism structural şi cultural, islamofobia ţinteşte simbolurile şi semnele specifice unui musulman.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie susţinută de 60 de state membre ale Organizaţiei Cooperării Islamice (OCI), care a desemnat ziua de 15 martie drept Ziua internaţională pentru combaterea islamofobiei. Documentul subliniază că terorismul şi extremismul violent nu pot fi şi nu trebuie asociate cu nicio religie, naţionalitate, civilizaţie sau grup etnic. De asemenea, rezoluţia face apel la un dialog global privind promovarea unei culturi a toleranţei şi a păcii, bazată pe respectul pentru drepturile omului şi pentru diversitatea religiilor şi a credinţelor.

Începând cu data de 15 martie 1997, Colectivul care se Opune Brutalității din partea Poliției organizează o demonstrație anuală pe străzile din Montreal pentru a evidenția Ziua Internațională împotriva Brutalității Poliției (International Day Against Police Brutality). Aceasta s-a răspândit deja din Canada și Elveția în Germania, Anglia, Franța, Belgia, Spania, Portugalia, până în Nigeria, SUA și Mexic.

În aceeași zi se organizează și Hōnen Matsuri este un festival japonez al fertilității, sau în duminica cea mai apropiată de această dată. Hōnen înseamnă un an prosper în japoneză, implicând o recoltă bogată, în timp ce un matsuri este un festival. Festivalul și ceremonia de la Hōnen sărbătoresc binecuvântările unei recolte bogate și a modului de prosperitate și fertilitate. Cele mai cunoscute dintre ele sunt cele de la sanctuarul șintoist Ōagata din Inuyama, prefectura Aichi și cel de la sanctuarul Tagata din orășelul Komaki, prefectura Aichi.

„Ziua Tot Ce Crezi Este Greșit”, este o sărbătoare neoficială care ne provoacă să ne reevaluăm opiniile, convingerile și cunoștințele.

Este o oportunitate de a ne deschide mintea, de a pune sub semnul întrebării lucrurile pe care le luăm de-a gata și de a învăța ceva nou. Această zi ciudată și provocătoare nu are o origine clară, dar pare să fi apărut ca o formă de satiră intelectuală. Scopul său principal este să ne încurajeze să privim dincolo de prejudecăți, să verificăm faptele și să ne îndoim de informațiile pe care le acceptăm fără a le analiza critic. Gândirea critică este una dintre cele mai valoroase abilități pe care le putem avea.

Lumea este într-o continuă schimbare, iar ceea ce considerăm adevăr astăzi s-ar putea dovedi greșit mâine. Să ne provocăm propriile idei ne ajută să devenim mai flexibili, mai bine informați și mai înțelepți.

1412 – A fost încheiat acordul secret de la Lublau între Polonia şi Ungaria, o înțelegere care reprezenta un mare pericol pentru Moldova, fiind primul acord de împărţire a unui teritoriu românesc în sfere de influenţă. La domnia Moldovei în acea perioadă se afla Alexandru cel Bun, domn paşnic şi bun gospodar, vasal al regelul Poloniei – Vladislav Iagiello.

1493 – Cristofor Columb se întoarce în Spania după prima sa călătorie în America. A navigat spre vest, pe Oceanul Atlantic, în căutarea unei rute spre India, dar și-a câștigat reputația descoperind un nou continent, denumit mai târziu, America, în perioada precolumbiană fiind cunoscută doar Lumea Veche.

1812 – S-a născut Maria Burada, prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru.

1873 – A fost adoptată Legea organică, prin care se fixează atribuţiile Ministerului Afacerilor Străine şi ale reprezentanţilor diplomatici ai României peste hotare.

1876 – A apărut, la București, ziarul „Timpul”, organul de presă al Partidului Conservator, la care au lucrat Mihai Eminescu, Ion Slavici și I.L. Caragiale. „Timpul” a fost un important ziar apărut la București într-o primă etapă între 15 martie 1876 și 17 martie 1884. În urma fuziunii Partidului Conservator cu Partidul Liberal-Sincer în urma căruia a apărut Partidul Liberal-Conservator are loc la 18 martie 1884 și fuziunea ziarului Timpul cu ziarul Binele public apărând în locul lor noul ziar România. Începând cu 13 noiembrie 1889 revine la numele inițial, Timpul, și apare sub acest nume până pe 14 decembrie 1900.

1876 – Se încheie la Bucureşti, România, Convenţia de comerţ şi navigaţie româno-rusă pentru o perioadă de 10 ani. Convenţia de comerţ şi navigaţie româno-rusă a fost creată pe principiul aplicării tarifului acordat naţiunii celei mai favorizate şi al egalităţii de tratament între cele două părţi.

1883 – Se consemnează debutul propriu-zis al scriitorului român Barbu Ştefănescu Delavrancea cu nuvela Sultănica. Nuvela a fost semnată Argus şi publicată în cotidianul România liberă.

1889 – A fost înfiinţată prima agenţie de presă „românească, naţională şi autonomă”, cu titulatura de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română – „Agence Telegraphique de Roumanie” – „Roumagence”.

1892 – A fost patentată prima scară rulantă de către Jesse W. Reno din New York.

1892 – S-a fondat clubul de fotbal Liverpool F.C. De la fondarea sa în 1892, Liverpool a câștigat cel mai mare număr de Cupe UEFA, Supercupe ale Europei și Cupe ale Ligii. Terenul propriu al clubului este stadionul Anfield, cu o capacitate de 45.362 de locuri, aflat la aproape trei mile de centrul orașului Liverpool.

1899 – Are loc la Londra premiera piesei istorice „Cezar și Cleopatra”, de George Bernard Shaw. Piesa a avut un considerabil succes, care s-a menținut până astăzi.

1904 – Este înfiinţată Societatea Naturaliştilor şi Amatorilor de Ştiinţe Naturale din gubernia țaristă Basarabia.

1906 – A luat ființă compania de automobile Rolls Royce. Rolls-Royce Limited a fost un producător de mașini, iar din 1914 a început să producă și motoare de avioane. A fost fondată de Charles Stewart Rolls și Henry Royce, ca rezultat al unui parteneriat format în 1904. În 1973, divizia mașini a fost separată de compania părinte ca Rolls-Royce Motors. Rolls-Royce (1971) Limited a continuat ca, companie naționalizată până a fost privatizată în 1987 ca Rolls-Royce plc.

1915 – A avut loc la București prima audiție a „Simfoniei a II-a în La major op. 17”, de George Enescu.

1915 – S-a născut la Râșcani, Bălți, în Basarabia, Imperiul Rus, zoologul și biologul român Nicolae Botnariuc. A fost autor a peste 150 de lucrări științifice, a condus colectivul de elaborare a lucrării Fauna României, ca și prima expediție românească transafricană (1970-1971). A fost membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei.

1939 – Ca urmare a intrării trupelor naziste în Cehoslovacia, în România s-a decretat mobilizarea generală. Pe întreg teritoriul României au avut loc manifestații în sprijinul Cehoslovaciei.

1945 – Al doilea război mondial – Armata română duce lupte grele pentru eliberarea orașului cehoslovac Branska-Bystrica.

1949 – A avut loc înfiinţarea Comitetului Naţional pentru o Europă Liberă (National Committee for a Free Europe) de guvernul Statelor Unite ale Americii la, la New York.

1964 – Echipa de handbal masculin a României a devenit pentru a două oară campioană mondială, la Campionatul mondial din Cehoslovacia, după ce a învins în finală echipa Suediei cu scorul de 25 – 22.

1966 – S-a constituit, la Bucureşti, Asociaţia Română de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (ADIRI).

1974 – Pilotul și planoristul Arpad Kiss, a efectuat primul zbor cu primul deltaplan românesc, AK-22.

1986 – A murit marele actor român Alexandru Giugaru.

1990 – URSS a anunțat că declarația de independență a Lituaniei este invalidă.

1996 – ONU a lansat un proiect pentru salvarea Africii de subdezvoltare prin acordarea a 25 miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani și mobilizarea agențiilor împotriva sărăciei și maladiilor. Proiectul era intitulat „Inițiativa specială privind Africa”.

1999 – În România, au fost retrase din circulaţie bancnotele cu valoarea nominală de 1.000 şi 5.000 de lei, emisiunile 1991-1993.

2004 – Oamenii de știință au raportat descoperirea Sednei, cel mai îndepărtat obiect din sistemul solar observat până acum. Sedna este o posibilă planetă pitică din Sistemul Solar. Acest obiect transneptunian face o rotație în jurul Soarelui o dată la 10.500 de ani și este ultima planetă pitică descoperită (în 2009) după Ceres (1801), Pluton (1929), Eris (2003), Haumea (2004) și Makemake (2005).

2019 – Aproximativ 1,4 milioane de tineri din 123 de țări intră în grevă pentru a protesta împotriva schimbărilor climatice.

2021 – Filmul românesc „Colectiv” regizat de Alexander Nanau a fost nominalizat la categoriile „Cel mai bun film străin” și „Cel mai bun film documentar” la cea de-a 93-a ediție a premiilor Oscar. Este primul film românesc nominalizat vreodată oficial la Oscar.